Marele razboi al lui Vlad Tepes care lipseste din manualele scolare

Mitul lui Dracula si aureola de domnitor-razboinic a lui Vlad Tepes stârnesc, în continuare, mare interes.

O echipa de istorici din Germania, care se ocupa de 10 ani de studierea domnitorului muntean, a descoperit într-o arhiva din Mantova, Italia, ca Tepes a purtat un mare razboi la sud de Dunare în perioada martie-aprilie 1462, când Mahomed a invadat Tara Româneasca.

Între iarna lui 1461 si luna mai 1462 nu se stie nimic despre domnitorul Vlad Tepes, care a domnit la Târgoviste, în fosta Cetate de Scaun a Tarii Românesti. Nu se stie daca si-a demobilizat armata sau nu, dar descoperirile istoricilor nemti arata ca în perioada lipsa din cartile de istorie a avut loc un razboi important.    

„Informatiile provin din scrisoarea unui anume Cezar din Florenta catre Lodovico Gonzaga. Scrisoarea a fost  descoperita de curând în Arhivele Statului din Mantova de catre un grup de cercetatori germani din care fac parte Albert Weber, vorbitor de limba româna si Adrian Gheorghe, cercetator român stabilit în Germania”, spune istoricul târgovistean Vasile Lupasc, cel care a adus în tara un manuscris vechi legat de viata lui Vlad Tepes, care era dosit în bibliotecile din Vatican.    

Mantova este capitala provinciei cu acelasi nume, în regiunea Lombardia din nordul Italiei. Mantova a fost unul din centrele importante ale renasterii fiind condus timp de aproximativ 400 de ani de puternica familie Gonzaga.

În 2008, împreuna cu micul ora, Sabbioneta, a fost trecut în Patrimoniul Mondial UNESCO.  

„Corpus Draculianum”  

Scrisoarea cu pricina se pare ca nu este una oficiala, de cancelarie regala sau domneasca si, pe lânga multe detalii de natura culinara, documentul vorbeste despre 50 de vase turcesti sosite pe Dunare, corabii care au fost distruse de catre oastea Tarii Românesti în frunte cu Vlad Tepes.

Vasele carau cherestea necesara flotei si “industriei” de razboi otomane.  

„Având în vedere numarul mare de vase atacate si arse de catre Vlad Draculea, putem deduce ca desfasurarea de forte a fost una impresionanta. De asemenea, exista motive întemeiate sa credem ca au existat si alte actiuni militare românesti menite sa consolideze victoriile obtinute în iarna dintre anii 1461-1462 si sa slabeasca capacitatea de actiune a lui Mahomed în zona granitei cu Valahia”, mai spune Vasile Lupasc.   

Istoricii nemti au publicat în limba germana o impresionanta lucrare, intitulata „Corpus Draculianum”, lucrare editata în trei volume, ce si-a propus sa adune toate documentele cunoscute pâna acum despre Vlad Draculea.  

„Despre document am aflat chiar de la cei care l-au descoperit. În vizita dumnealor în România din 2017, ne-am întâlnit si am discutat mai multe aspecte legate de viata si domniile lui Vlad Draculea. Lucrarea îsi propune sa adune toate documentele cunoscute pâna acum despre Vlad Draculea. Speram ca aceasta extrem de utila si de elaborata lucrare sa fie publicata si în limba româna. Nu exista un motiv ascuns pentru care nu s-a vorbit pâna acum despre acest episod. Istoria ne ofera mereu surprize si acest episod este unul recent descoperit. Probabil ca va fi mentionat si în manualele de istorie cât de curând”, crede Vasile Lupasc.    

Tradusa în 76 de limbi  

Lucrarea a fost scructurata pe trei capitole mari. Fiecare editie a fost tradusa în 76 limbi, printre care  turca veche, araba, persana, greaca, latina, italiana, spaniola, engleza, franceza, poloneza, ceha, maghiara, sârba, rusa, veche slavona.  

Istoricul târgovistean va introduce aceasta „fila din istorie” într-o editie aniversara a trilogiei scrisa de el – „Rastignit Între cruci”.  

„Este un episod care vine sa contureze si mai bine geniul militar al voievodului de la Târgoviste. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când am publicat primul volum al trilogiei Rastignit Între cruci. Pregatim o editie aniversara care cuprinde si capitole noi, nepublicate pâna acum. Bineînteles ca episodul mentionat mai sus, atât de ofertant din punct de vedere literar, se va regasi în aceasta editie aniversara”, mai precizeaza acesta.   

Cine a fost Vlad Tepes?   

Vlad Tepes Draculea (1431-1476) este una dintre cele mai cunoscute figuri de domnitori din Europa de Sud-Est medievala târzie. El a domnit în Tara Româneasca în anii 1448, 1456-1462 si 1476.   Contele „Dracula”, a devenit faimos în 1897, în urma aparitiei romanului lui Bram Stoker. Voievodul Tarii Românesti a încercat sa stabileasca regimul autoritar dupa model oriental si sa conduca o cruciada împotriva Imperiului Otoman. Un alt aspect care i-a atras faima în întreaga Europa a fost metoda prin care îi executa pe tradatorii de neam sau pe dusmani.   

Despre mormântul sau nu se stie nimic sigur  

O teorie lansata de italieni si estonieni în 2014 arata ca mormântul lui Vlad Tepes nu se afla în România, ci în Italia. Ei au cerut autoritatilor din peninsula sa deschida mormântul aflat într-o manastire din Napoli pentru a verifica ipoteza caracterizata de istoricii români drept hazardata si nerealista.  

Lespedea de pe mormântul lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad Tepes, reprezinta un urias dragon, flancat de doua steme. O imagine bizara, care i-a condus pe câtiva oamenii de stiinta italieni si estonieni la ideea ca acolo ar putea fi înmormântat Vlad Tepes.   Istoricii români sunt însa mult mai rezervati si spun ca stema de pe mormântul din Napoli era des întâlnita în Europa.  

Asta nu îi determina pe arheologii din Târgoviste sa excluda varianta ca, la un moment dat, sa dea peste mormântul lui Vlad Tepes în Curtea Domneasca.   

“E o supozitie cum ca mormântul lui Vlad Tepes se afla la Comana, dar nu a fost descoperit niciun mormânt al sau pâna acum. Speram sa îl descoperim la Târgoviste. Ar exista o posibilitate sa se afle sub Turnul Chindiei, la Biserica Paraclis, sau la Manastirea Dealu, acolo a existat o biserica foarte veche, cea de dinaintea lui Radu cel Mare. E posibil orice”, ne-a spus Flori

sursa: adev.ro

Bogdan

Per aspera ad astra