Alepotrypa, grota din Grecia care a inspirat mitul despre Infern

Alepotrypa, o grota imensa din sudul tinuturilor elene ar fi inspirat, potrivit traditiilor si legendelor locale, mitul despre Infernul grec. De fapt, in Epoca Neoliticului ea a constituit adapostul a sute de persoane. In acelasi timp loc de cult, acest adevarat satuc in urma cu mii de ani, plasat astazi intre cele mai importante situri arheologice din Europa, se pare ca a inspirat, cum spuneam, mitul Infernului grec, dupa ce solul s-a prabusit, formand astfel caverna uriasa.

Vanatoare de vulpi cu surprize

 Alepotrypa a fost descoperita in anul 1958. Se povesteste ca un batran dintr-un sat apropiat a plecat sa vaneze vulpi, insotit de cainele sau, pana cand acesta s-a oprit in dreptul unei surpari de pamant. Acolo s-a sapat ulterior, descoperindu-se grota. „Este o poveste putin cam indoielnica – a afirmat arheologul american Michael Galaty, de la Millsaps College din Mississipi –, care variaza in functie de ce intrebari le puneti localnicilor, dar in sat toti sunt de acord ca acel batran a facut descoperirea.”
 
 Oricare ar fi originile sale, Alepotry-pa reprezinta un adevarat tezaur ce tine inchise o multime de secrete istorice. Pe de alta parte, sa aratam ca in momentul deschiderii grotei pentru turisti cercetatorii au fost nevoiti sa se lupte pentru masuri de protectie in vederea pastrarii intr-o conditie foarte buna a sitului, impotriva deteriorarii prin interventia anumitor vizitatori ignoranti. Din 1970, aici s-au organizat in mod regulat sapaturi arheologice. Expertii spun ca ca ar fi fost „domiciliul” a sute de persoane, in Neolitic, ceea ce face ca satucul preistoric sa se numere printre cele mai vechi si mai importante din Europa. Caverna este alcatuita din mai multe sali si galerii, dintre care principalul spatiu masoara circa 60 m latime pe 100 m lungime si 30 m inaltime. Suprafata totala a excavatiilor se intinde pe aproape 1.000 m lungime si include chiar si doua lacuri, unul mai mic si unul mare catre iesire, in care a plonjat si celebrul cercetator francez Jacques-Yves Cousteau. „Grota aminteste de minele Moria din seria «Stapanul inelelor», este mai mult decat impresionanta.” – a remarcat Galaty.

O catedrala preistorica

 inca de la inceputul sapaturilor, cercetatorii au gasit unelte, vase de lut si chiar obiecte de cupru si de argint realizate in Neolitic, perioada numita si „noua epoca de piatra”, ale carei prime semne s-au manifestat acum aproximativ 9.000 de ani. „Alepotrypa a existat chiar inaintea Epocii Bronzului, inaintea Greciei Miceniene. De asemenea, suntem cumva in masura sa vedem aici inceputurile epocii care i-a dat lumii pe marii eroi greci.” – a explicat Galaty. Si nu doar atat: arheologii cred ca locuitorii grotei au utilizat-o atat ca adapost, cat si drept cimitir si loc de ritual religios. „Era un fel de catedrala preistorica, un loc de pelerinaj care atragea oameni din intreaga zona si, probabil, chiar din locuri mai indepartate.” – subliniaza specialistii. Ritualurile funerare implicau in cea mai mare parte a timpului arderea unui numar enorm de torte si depozitarea de mari cantitati de vase colorate.

 Mormintele de aici si ritualurile desfasurate sub pamant trebuie sa fi dat grotei cu-adevarat impresia ca te afli in Infern, dupa parerea lui Michael Galaty. Potrivit acestuia, Alepotrypa a inspirat astfel, probabil, miturile antice ale grecilor despre regatul mortilor, un loc subpamantean stapanit de zeul Hades. Din pacate, in urma cu aproximativ 5.000 de ani locul de cult a disparut in urma unui cutremur de pamant, acoperind intrarea si ingropandu-i de vii pe trogloditii care vietuiau acolo.

Revista Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra