Doua noi descoperiri spectaculoase in Egipt

 Civilizatia aflata pe malul Nilului nu conteneste sa ne ofere si astazi, dupa mii de ani, nenumarate surprize, deosebit de spectaculoase, dar mai ales valoroase atat pentru regiunea Orientului Mijlociu, cat si pentru actuala civilizatie umana.

Wojciech Ejsmond si Daniel Takacs analizand inscriptiile hieroglifice
Wojciech Ejsmond si Daniel Takacs analizand inscriptiile hieroglifice

Cele mai recente exemple in acest sens sunt cele doua noi descoperiri arheologice. 

Inscriptiile ascunse

 O echipa arheologica de cercetatori polonezi a descoperit numeroase inscriptii cu caractere hieroglifice, ascunse de pietris, in apropierea templului zeitei Hathor, din Egiptul Central, locas vechi de peste 3.500 de ani. Zecile de texte au fost gravate pe o stanca aproximativ intre anii 1770 si 1400 i.Hr. si contin rugaciuni pentru protectie si de multumire pentru ajutorul acordat, adresate Divinitatii. Wojciech Ejsmond, conducatorul expeditiei, a calificat descoperirea drept „sursa inestimabila pentru studierea credintelor religioase ale vechilor egipteni”.

 Cercetatorii au subliniat ideea conditiilor de lucru extrem de dificile, deoarece majoritatea inscriptiilor ascunse intre stanci erau aproape inaccesibile, impunand astfel utilizarea echipamentelor de alpinism. Inainte de actiunea arheologilor polonezi, niciodata nu se efectuasera cercetari in acea zona sacra. Aceeasi echipa a reusit sa stabileasca faptul ca templul a fost construit in epoca reginei-faraon Hatshepsuth, in urma cu circa trei milenii si jumatate, in onoarea zeitei Hathor. In mitologia vechilor egipteni, aceasta era zeita iubirii, a frumusetii, a muzicii, a maternitatii si a fericirii.

Fiul Cerului si al Pamantului

 Nu mai putin importanta si spectaculoasa este descoperirea unei statuete a zeului-rege si erou civilizator Osiris, nascut din tatal Nout (Cerul) si mama Geb (Pamantul), in timpul unor lucrari de restaurare efectuate in cea mai veche piramida in trepte din Egipt (piramida lui Djoser, situata la Saqqarah, veche de aproape 5.000 de ani). Statueta lucrata in bronz se afla „disimulata” intr-o crapatura dintre doua blocuri masive de piatra ale fatadei piramidei. Aceasta reprezentare a zeului Osiris, tinand intr-o mana o pana si in cealalta un sceptru – insemne ale suveranitatii – are inaltimea de 63 de centimetri si 15 centimetri in partea sa cea mai larga.

 Potrivit egiptologilor, obiectul respectiv nu ar fi fost realizat in epoca lui Djoser, ci mai tarziu, fiind asezat in locasul in care „se odihnea” de preoti ai vechiului Egipt. Osiris este unul dintre zeii cei mai importanti ai acestui taram mitic de pe Nil, lui fiindu-i alaturate nu mai putin de 115 epitete, care il definesc. Intre ele, apare imaginea de zeu funerar, dar si stapan al vietii, al Universului si al timpului, aflat in cer, dar si pe pamant, „inventator” al agriculturii si al religiei, pe care le-a oferit oamenilor, biruitor al mortii datorita ajutorului surorilor si iubitelor sale, gemenele Isis (care ii era si sotie) si Nephtys, dupa ce fusese ucis de fratele sau Seth. Foarte interesant, cultul osirian – comparat de unii cercetatori cu cel al Mantuitorului Iisus – a avut o longevitate impresionanta, el existand din secolul al XXV-lea i.Hr. pana in secolul al VI-lea d.Hr., cand imparatul Iustinian a poruncit ca templul lui Isis de pe Insula Philae, ultimul din Egipt, sa fie inchis definitiv.

Revista Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra