Enigmele celei mai mari cetati din Epoca Bronzului aflata langa Timisoara

La 18 kilometri de Timisoara, în drumul spre Ortisoara, mai exact pe câmpul de pe margine, specialisti români si straini lucreaza la descifrarea unei enigme istorice 

Fortificatia de la Cornesti are 1.700 de hectare si este cea mai mare cetate de pe teritoriul Europei în Epoca Bronzului.

Fortificatia apare pe primele harti Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hartile militare pâna la sfârsitul Primului Razboi Mondial.

Primele sapaturi au fost realizate în 1939 de arheologul Marius Moga, însa pâna recent nu s-au gasit fonduri pentru a le continua.   

În anul 2007, datorita lui Alexandru Szentmiklosi, directorul sectiei de Arheologie a Muzeului Banatului, si a investitiei primite în special din Germania, au reînceput cautarile si lucrarile arheologice abandonate în urma cu 80 de ani.   

Acum, institutii straine prestigioase si specialisti recunoscuti la nivel international din România, Germania, Austria, Anglia si Statele Unite ale Americii lucreaza la descifrarea uneia dintre cele mai bine pazite enigme din jurul Timisoarei.

„Volumul de munca si de buget este mare. Am încercat sa conving comunitatea internationala sa ne acorde fonduri si s-a întâmplat acest lucru, în special de la Societatea Germana pentru Cercetari. Cornesti va constitui subiect de cercetare pentru foarte multi ani de acum înainte“, a spus Alexandru Szentmiklosi.  

Privita de la înaltime, fortificatia de pe ogoarele satenilor din Cornesti este una spectaculoasa. Patru valuri uriase de pamânt arata ca acolo a fost, cândva, o fortificatie, o civilizatie de mult disparuta.   

Fortificatii din Epoca Bronzului parte din cultura Cruceni-Belechisi   

S-a stabilit, prin metoda Carbon 14, ca lemnul din care era construita fortificatia a fost taiat în 1400-1200 înainte de Hristos si ca acolo a existat o civilizatie importanta din Epoca Bronzului: Cultura Cruceni-Belechisi, care a controlat în a doua jumatate a Mileniului II principalele cai de acces dinspre Europa Centrala spre Marea Mediterana, din Croatia de azi pâna în Banat, de la Mures la Dunare.  

„Aceasta fortificatie de la Cornesti este contemporana cu civilizatia miceniana, unul dintre cele mai importante centre ale civilizatiei grecesti si cu perioada Razboiului Troian. În paralel cu lucrarile arheologice, cercetatorii din Germania încearca sa gaseasca daca exista ceva, în textele hitite, despre aceste asezari“, dezvaluie Szentmiklosi.

Anul acesta, pe baza fondurilor alocate de Societatea Germana pentru Cercetare, s-a început un capitol nou în cercetare a fortificatiei.     

Au decopertat o casa preistorica

Arheologii se afla acum pe locul unei case din interiorul fortificatiei, care a fost descoperita printr-o tehnica speciala, numita lidar. Cu ajutorul unor fascicule laser se ridica modelul tridimensional al terenului. Practic, se efectueaza o „radiografie“ din aer a terenului. Se analizeaza fiecare bucata de ceramica descoperita, fiecare fragment sau grinda de lemn putrezita. Totul este masurat si analizat cu minutiozitate.

În paralel cu sapaturile arheologice se desfasoara scanari geomagnetice, alte zboruri pentru scanare lidar si cercetari topografice cu aparatura de ultima generatie.  

„Asa se face ca sapam doar acolo unde vedem în imagini ca a existat o fosta locuinta. Acum suntem într-una din ele. Interiorul a avut doua compartimente. O camera privata si ceva ce numim azi sufragerie. Am gasit cioburi de la 1500 Înainte de Hristos si cel mai timpuriu de la 1200 Înainte de Hristos. Aceste cioburi din urma ne dateaza locuinta. La 1200, aceasta functiona“, povesteste Alexandru Szentmiklosi.

Arheologii au decopertat fosta locuinta din Epoca Bronzului

Exista si semnele unei asezari mult mai târzii, probabil sarmatica (amestec de popoare scitice, iraniene), pentru ca s-au descoperit gropi cu ceramica sarmatica. Mai mult, în afara zidurilor fortificatiei s-a descoperit si un mormânt de tip sarmatic.   

„Genetic nu stim daca au fost sarmati. E ca si cum ai gasi un rus cu un kalasnikov, iar langa un chinez cu kalasnikov. Nu arma este cea care defineste genetic. Însa oamenii acestia au un mod de viata si de înmormântare care tine de sarmati. Este o lume sarmatica. Putem spune ca aceasta zona a fost locuita ultima data undeva în secolul I-IV Înainte de Hristos. Însa descoperirile principale sunt din Epoca Bronzului. Locuinta aceasta dateaza, cu siguranta, cu 1400-1100 Înainte de Hristos“, explica Szentmiklosi.   

Specialistii cred ca aceasta populatie de la Cornesti a aparut probabil în urma racirii climei, dupa explozia Vulcanului de la Santorini, de la 1600 Înainte de Hristos.

Aceasta a fost înregistrata si în texte egiptene. Este unul dintre factorii care ar fi putut sta în spatele acestei revolutii culturale.  Asa se vad valurile de pamânt de la firul ierbii

„Acesti oameni, crescatori de animale, cultivatori de plante, au avut un rol important si în comertul care se facea catre Europa Centrala. Faptul ca a fost pozitionata la Cornesti, în zona câmpiilor înalte ale Vingai, arata factorul geostrategic al acestei asezari, al acestor comunitati“, a mai spus Alexandru Szentmiklosi.  

Au dat foc fortificatiei dupa plecare   

Cercetatorii nu stiu înca când a fost abandonata cetatea, nici daca a fost distrusa sau incendiata voit. „Majoritatea necropolelor Cruceni-Belechisi îsi înceteaza continuitatea în anii 1200 Înainte de Hristos. Aceasta asezare aparata de patru ziduri a fost abandonata, se pare, undeva la 1100 înaintea Erei noastre. Nu exista un semn de atac care sa fi distrus fortificatia, însa zidurile sunt distruse prin foc. Daca ele au fost atacate de alte comunitati, nu exista argument arheologic, dar se stie ca exista situatii în care comunitatile îsi distrug propriile asezari. Helvetii, când pleaca din cauza foametei, îsi dau foc la cetati, la asezari, sa nu aiba motivatia de a se întoarce. Fortificatia are 1.700 de hectare si este cea mai mare cetate preistorica, de Epoca Bronzului, din Europa. Aici avem o situatie complexa, cu patru santuri de aparare, care se poate vedea cum evoleaza în timp“, sustine seful arheologilor.  

Arheologii afirma ca fortificatia a fost construita inginereste. Structura de rezistenta este din lemn, iar în casetele formate se batea lut, pentru consolidare. Santurile de aparare aveau si sapte metri.   „Faptul ca aici avem aceasta asezare sugereaza ca exista o elita si o ierarhie. Fara un sef sau un factor de organizare nu putea sa construiasca patru valuri de aparare si mai ales sa le întretina. Aici s-a consumat o cantitate enorma de lemn, care a trebuit taiat de undeva, a trebuit construit dupa planuri care erau aproape ingineresti si un pamânt batut în casetele de lemn formate. Santurile de lemn trebuiau întretinute“, adauga Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de Arheologie a Muzeului Banatului. 

Arheologii lucreaza pe santierul de la Cornesti

Alexandru Szentmiklosi sustine ca nu este vorba de o cetate strict defensiva. “Daca ar fi sa o aperi este aproape imposibil din cauza marimii. Cineva care ar dori sa intre în cetate are atâtea cai, atâtea vai, încât este greu sa o aperi. Toate vaile sunt si surse de apa. Sunt peste tot izvoare”, a adaugat specialistul. 

Dupa terminarea cercetarilor de la casa descoperita în câmp, arheologii vor îngropa totul si vor reda zona agriculturii. Iar apoi vor merge mai departe.  

“În paralel am aplicat si la alte proiecte de finantare. Daca vom fi admisi, si avem semnale bune, vom cerceta zidurile. Este o munca enorma de îndepartare a pamântului, fara spectaculozitatea de a gasi obiecte, ceramica etc.”, a mai declarat Szentmiklosi.

Muzeu al Epocii Bronzului la Cornesti  

Demersul oamenilor de stiinta este crearea unui muzeu la Cornesti. „Am în plan crearea unui sat din Epoca Bronzului. Familiile vin si pot cel putin o data în viata sa traiasca asa cum au trait stramosii nostri. Suntem bugetari si suntem visatori. Dar în 2007, când am început acest proiect, l-am început dormind în casutele de carbon de la Baile Calacea“, încheie Alexandru Szentmiklosi.  

Muzeul din Berlin a donat deja noua vitrine speciale, care se afla la Primaria din Ortisoara. Deocamdata, specialistii au arhivat nu mai putin de 80 de giga de informatie de la Cornesti.

Consiliul Judetan Timis are de acum, în fiecare an, un buget special pentru Cornesti, care se ridica la 50.000 de lei, pentru doua luni de sapaturi.   

Arheologii cerceteaza fiecare bucata de ceramica descoperita

Printre specialistii care lucreaza pe santierul arheologic de la Cornesti se afla Matthias Wemhoff, director al Muzeului de Preistorie si Istorie Timpurie din Berlin, Bernhard Heeb, arheolog si muzeolog în Muzeul de Preistorie si Istorie Timpurie din Berlin, Rüdiger Krause, profesor la Goethe Universitat din Frankfurt si Sarah Sherwood, profesoara de geoarheologie la Dickinson College in Carlisle, Pennsylvania si la Universitatea din Tennesse.

În 2007, când arheologii de la Muzeul Banatului au redeschis santierul, existau trei ipoteze: o fortificatie din perioada dominatiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrala, o vasta asezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care a plecat de la un cercetator din Canada, ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor. În aceea perioada s-a realizat si documentarul de mai sus, însa de atunci s-a oferit raspuns la multe întrebari.

sursat: adev.ro

Bogdan

Per aspera ad astra