Misterele Moscovei: proiectul Metro-2

Lumile si universurile subpamantene au fascinat dintotdeauna imaginatia oamenilor. De la catacombele în care se ascundeau primii crestini, la cele ale Parisului si de la buncarele construite în timpul Razboiului Rece, la statiile neterminate nici în prezent ale metroului din New York, spatiile subpamântene ne-au însotit constant în istorie.

Însa probabil cel mai interesant labirint subteran este metroul secret construit din ordinele lui Stalin sub actuala retea de metrou care deserveste locuitorii Moscovei. Obiectiv secret sau materializare a fricilor paranoice ale „Tatucului Popoarelor”, metroul care avea numele de cod „D-6” este si astazi unul dintre cele mai putin cunoscute si controversate obiective din Rusia.

O pasiune pentru subterane

Conducatorii Rusiei au avut dintotdeauna un interes aparte fata de constructiile subterane. La scurt timp dupa caderea Constantinopolului, cartile si documentele istorice care compuneau uriasa biblioteca a Bizantului porneau pe un drum lung spre cetatea Moscovei. Bibiloteca continea peste 800 de manuscrise în greaca, araba, ebraica si latina si facea parte din zestrea de nunta a printesei Sofia din familia Paleologilor, nepoata directa a ultimului împarat bizantin.

Pentru adapostirea ei, cnejii Moscovei au ordonat saparea unei uriase camere secrete sub locul unde astazi este Kremlinul. Locatia bibliotecii s-a pierdut înca din jurul anului 1500.

Spre sfârsitul vietii sale, tarul Ivan cel Groaznic a construit o camera de tortura undeva în adâncurile Moscovei. Legendele ruse spun ca sângerosul tar a ordonat apoi uciderea tuturor celor care au participat la construirea camerei de tortura, pentru a preveni identificarea locului cu pricina în care putea sa-si satisfaca legendara-i sete de sînge, suferinta si moarte…

În jurul anului 1700, la ordinele împaratesei Ecaterina cea Mare s-au construit canale subterane pentru dirijarea cursului rîului Neglinaya , ca parte dintr-un proces ambitios al expansiunii Moscovei ca oras. În perioada în care bolsevicii au luat puterea, existau deja multe retele subterane sub Moscova. Chiar si astazi, o sectiune sub centrul metropolei ruse, arata un numar de 15 niveluri subterane care coboara la adâncimi de peste 700 metri.

Cum comunismul a modernizat agresiv toate tarile fostei URRS, inclusiv Rusia, amprenta arhitectonica a acestui sistem represiv s-a caracterizat prin urbanizare cu orice pret si finalizarea unor uriase proiecte industriale. Planurile construirii unui metrou în Moscova dateaza înca de pe vremea Rusiei Imperiale, cu toate acestea primele lucrari de profil la uriasa retea de metrou „oficial” din Moscova au început în anul 1931. Chiar si astazi, metroul moscovit aduce cu sine o mare încarcatura istorica a acelor vremuri.

Culme a arhitecturii staliniste, el a fost totusi un mare proiect public în inima „paradisului proletarilor”, o antiteza a transportului public din megalopolisuri capitaliste precum Londra, New York sau Tokyo. O parte importanta din materialele de constructii folosite, au facut initial parte din miile de biserici si manastiri darâmate de avântul ateist al lui Stalin. Spre exemplu, marmura folosita la pavarea statiilor de metrou Park Kulturîi, Kropotninskaya sau Okhotnîi Riad a fost adusa de la Catedrala Hristos Mântuitorul…

Se estimeaza ca un numar de peste 75.000 de muncitori au lucrat în conditii inumane timp de doi ani pentru terminarea magistralei principale a metroului. Munca a fost deosebit de grea, caci s-a facut în mare parte prin forta bratelor din cauza lipsei utilajelor mecanizate speciale.

Între folclor urban, teorii cospirationiste si rapoarte oficiale americane

Însa pe lânga metorul oficial, destinat trasnportului oamenilor de rând, Iosif Stalin, care traia cu o teama paranoica ca va fi asasinat, a ordonat construireaunui sistem alternativ de galerii de metrou. Denumit „Metro-2„ sau „Proiectul D-6” în limbajul codificat al politiei secrete sovietice din acele timpuri, metroul cel secret era legat direct de obiectivele cele mai importante ale URSS-ului: „Dacea” lui Stalin (rezidenta dictatorului situata în afara Moscovei), Ministerul Apararii, buncarele de comanda si alte obiective militare deosebit de importante. Exista surse contradictorii cu privire la costurile reale ale acestui obiectiv militar secret. Cu toate acestea, se poate deduce ca acestea au fost de-a dreptul uriase.

Unii cercetatori sustin ca proiectul a fost oprit dupa moartea lui Stalin, altii cred ca fiecare conducator sovietic, si nu numai, care s-a perindat la conducerea Kremlinului, a adaugat noi magistrale si buncare. Pâna si site-ul oficial al metroului public moscovit anunta ca exista patru magistrale alternative care leaga metroul de obiective strategice precum Kremlinul, unele sedii ale FSB (actualul serviciu secret al Federatiei Ruse), precum si de aeroportul guvernamental din Vkonovo.

Circula zvonuri si cu privire la existenta unui oras subteran construit sub Moscova, lânga districtul Ramenki, capabil la nevoie sa adaposteasca peste 30.000 de oameni, precum si un centru secret de comanda folosit frecvent de comandantii fortelor armate ruse. Se spune ca uriasul complex subteran de la Ramenki a fost terminat înca de la mijlocul deceniului 1970-1980, având în componenta depozite de hrana, apartamente, sali de cinema si chiar bazine de înot.

Metro-2 este un subiect popular în Rusia înca din timpurile sovietice, când oamenii de rând îl pomeneau pe ascuns, cam cum vorbeau pe atunci românii despre „laserele secrete cu care Ceausescu ar fi topit tancurile sovietice la granita cu Prutul”…

Rusii vorbeau despre Metro-2 inclusiv ca despre o dovada în plus a paranoiei si luxului în care se complaceau liderii sovietici. Un grup local de exploratori si speologi, intitulati Diggers sustin ca în cadrul cautarilor lor au descoperit tunelele metroului alternativ. Un analist politic actual din Rusia a sustinut nici mai mult, nici mai putin ca metorul secret sa devina o ruta alternativa de magistrale pentur uz public, tinând cont ca metroul din Moscova este cel mai aglomerat sistem de metrou din lume dupa cel din Tokyo.

Sursele oficiale ruse sustin ca însasi metroul public are multe magistrale si statii neterminate din lipsa de fonduri. Idee care alimenteaza parerile conform carora Metro-2 ar fi doar un complex de magistrale neterminate, deci nedate înca în folosinta publica. Însa conform unei stiri repede uitata, publicata în New Zeeland Herald, demolarea hotelului Rossiya a scos la iveala o serie de tuneluri care fac legatura dintre Kremlin si locul hotelului. Mai mult, Shalva Kiriginski, patronul firmei care a efectuat demolarea, a declarat ca imediat dupa acest lucru, locul a fost împânzit de agenti ai FSB-ului care i-au îndepartat pe muncitorii sai.

Cea mai interesanta dovada cu privire la existenta reala a Metro-2, vine tocmai din partea unui raport din anul 1991 al US Department of Defense. Documentul intitulat Military Forces in Transition vorbeste despre o complexa retea subterana sub Moscova. Raportul sustine ca reteaua subterana ar permite Uniunii Sovietice sa functioneze chiar în cazul unui razboi nuclear.

Recent, conform unui material realizat de catre trustul media ABC metroul secret al lui Stalin ar exista si functioneaza nestingherit în continuare. Scopurile si motivatiile din spatele sau ramân înca niste secrete, nici infirmate, nici confirmate de catre autoritatile ruse. Cum sta bine oricaror secrete.

Bogdan

Per aspera ad astra