Filosoful Avicenna a descris cea mai mare supernova înregistrata vreodata in istoria umanitatii

Noile dovezi se alatura celorlalte din întreaga lume care au raportat detalii cu privire la ceea ce a fost descris ca fiind cel mai stralucitor eveniment stelar înregistrat vreodata de oameni.

În studiul lor, publicat în arXiv.org, Dr.Ralph Neuhaeuser (AIU, U Jena, Germania), Carl Ehrig-Eggert (Institut fuer Geschichte der Arabisch-Islamischen Wissenschaften, Frankfurt, Germania), Paul Kunitzsch (LMU Muenchen, Germania) descriu textul studiat, traducerea acestuia si relevanta informatiilor înregistrate de anticii .

 Abu Ali Sina, deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna, a fost filosof scriitor, medic si cercetator al naturii, siit de origine tadjic-persana.

A fost interesat de mai multe domenii, printre care astronomia, alchimia, chimia si psihologia. S-a nascut la 7 august 980, la Afshéna, lânga Buhara în Persia (acum Uzbekistan) si a murit la Hamadan, în Iran, în august 1037.

Avicenna era denumit de arabi ”al treilea Aristotel”

A scris peste 300 de lucrari, în parte pierdute. A dezvoltat în mod creator unele dintre elementele înaintate ale gândirii aristotelice. El afirma ca lumea exista dintotdeauna, ca si Dumnezeu, din care ar proveni nu ca o creatie, cum sustineau teologii ci ca o emanatie. A afirmat existenta unei legaturi indisolubile între materie si miscare si a unei legitati naturale universale.

Avicenna a avut o contributie substantiala în domeniul stiintelor naturii (al mecanicii, mineralogiei, botanicii, zoologiei etc) contribuind la pregatirea stiintei experimentale moderne. Opera sa medicala a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atât în Orient cât si în Occident.

Lucrarile sale au început sa fie traduse în latina în prima jumatate a secolului al XII-lea.

Într-unul dintre aceste texte, numit Kitab al-Shifa – despre fizica, meteorologie si mai ales astronomie – o sectiune a atras, în mod special, atentia majoritatii cercetatorilor, în care se descrie un obiect stralucitor pe cer în anul 1006.

Sectiunea a fost studiata în trecut, dar se credea ca ar fi vorba despre o cometa. Acum, în ultimul studiu, cercetatorii sugereaza ca, în realitate, este descrisa supernova SN 1006. În afara de sincronizare, descrierea detaliata ar indica mai mult aparitia brusca a unei stele care explodeaza.

În traducerea sa, Avicenna descrie un obiect foarte luminos care, treptat, si-a schimbat culoarea înainte de a disparea, aratând, inclusiv, ca la un moment dat obiectul arunca scântei.

SN 1006 a fost observata si descrisa, de asemenea, de alte persoane din întreaga lume, din locuri aflate la mare distanta între ele cum ar fi Maroc, Japonia, Yemen si China, dar nici una dintre aceste descrieri nu include informatii despre schimbarea culorilor obiectelor. Avicenna a scris ca: obiectul a avut la început o culoare slaba de un galben-verzui, care sclipea mult, mai ales când era în toata splendoarea sa, si care a devenit albicios înainte de a disparea complet.

Cei mai multi astronomi moderni cred ca SN 1006 nu a fost o supernova de tip I a, dar a fost rezultatul ciocnirii a doua pitice albe.

Aceasta noua informatie transmisa de astronomul antic poate ajuta acum sa se înteleaga mai bine un eveniment care a avut loc cu peste o mie de ani în urma.

SN 1006

SN 1006 a fost o supernova, vazuta pe Pamânt începând cu anul 1006 d.Hr.; Pamântul se afla atunci la circa 7.200 de ani-lumina distanta de ea. A fost evenimentul stelar cu cea mai mare magnitudine aparenta din istoria înregistrarilor, ajungând la o magnitudine vizuala de aproximativ -7.5. Aparuta la început în constelatia Lupului între 30 aprilie si 1 mai din acel an, aceasta „stea noua” a fost descrisa de observatorii din China, Egipt, Irak, Japonia, Elvetia si posibil din America de Nord.

Surse: Cornell University Library, Wikipedia.org;

Bogdan

Per aspera ad astra