Capul de piatra din Guatemala, o statuie cu caracteristici bizare

Cautam printre stele dar nu stim mai nimic despre locul unde vietuim. Istoria pana nu de mult ascunsa incepe sa se reveleze incet si tot mai multi oameni afla despre cladirile misterioase ce impanzesc Globul, statui ciudate, orase subterane sau artefacte care nu ar trebui sa existe.

Deseori sculpturile in piatra ne uimesc si ne forteaza sa ne intrebam: Cine suntem? De unde venim? Ce cautam aici? Incotro ne indreptam?

Unele descoperiri arheologice sunt atât de importante pentru întelegerea trecutului planetei noastre încât se transforma în adevarate controverse. Atunci când aceste artefacte antice nu sunt conservate ele devin tinte sigure ale vandalilor si astfel sunt fie distruse sau pur si simplu ascunse de ochii publicului larg.

Multe obiecte esentiale pentru întelegerea ciclului vietii de pe Pamânt si a legaturii dintre specia umana si „zei” au fost îngropate sub ruine de razboaiele necontenite. Un astfel de exemplu este capul de piatra din Guatemala, un monolit gigantic, descoperit în jungla din America Centrala.

Capul de Piatra din Guatemala, dupa cum a fost supranumita statuia, avea caracteristici bizare, chiar fine, în comparatie cu popoarele care au trait în trecut în America de Sud.

Buzele extrem de subtiri, nasul foarte ascutit, ochii mari si închisi, sunt doar câteva dintre detaliile care au produs controverse despre originea sa.

Masuratorile efectuate au aratat ca statuia trebuia sa masoare cel putin 30 de metri înaltime si greutatea sa depasea câteva zeci de tone.

Capul statuii avea cel putin noua metri, judecând dupa cei trei oameni care stau pe el si dupa masina parcata alaturi (asa cum se observa în fotografii).

Este o revelatie unica, ce nu seamana cu nicio alta descoperire facuta pâna acum în America Centrala.

Doctorul Oscar Rafael Padilla Lara a fost un pasionat de OZN-uri, filosof si avocat. Pe 16 august 1986, a primit o fotografie a monolitului. Locul exact al acestuia nu era dezvaluit. Singura referinta era data scrisa pe spatele fotografiei.

Capul de piatra din Guatemala a facut senzatie

Imaginea fusese captata în 1950, de catre proprietarul pamântului pe care fusese gasit capul gigantic de piatra, însa acesta murise de mult.

Padilla a trebuit sa descopere o alta modalitate de a gasi locul unde se gasea capul de piatra din Guatemala. În 1987, povestea bizarului monolit a fost publicata pentru prima data, în „Ceruri Vechi”, revista Societatii de Astronautica Antica.

Povestea a facut senzatie. Oamenii voiau sa stie daca era vorba numai de un cap sau daca se gasea si un corp îngropat sub pamânt. De asemenea, a reaparut întrebarea privitoare la locatia sa exacta.

Din fericire, articolul a fost citit de David Hatchers Childress, un cercetator care vizitase mai multe locuri misterioase de pe glob si scrisese în detaliu despre ele în cartea sa, „Calatorii misterioase”.

Acest „Indiana Jones” si-a facut un scop din a gasi locatia misterioasei sculpturi de piatra. El s-a întâlnit cu Padilla si i-a cerut informatii suplimentare în ceea ce priveste locatia capului de piatra din Guatemala.

Ruinele din jungla

La început, Padilla i-a vorbit despre o ruda care analizase fotografia si gasise un indiciu. Indiciul trimitea spre una dintre numeroasele proprietati detinute de familia Biener.

Aceasta era singura pista disponibila. Padilla a pornit într-o calatorie periculoasa care l-a purtat adânc în jungla din Guatemala.

„Pentru a gasi sculptura, am mers la aproximativ 180 de kilometri de oras, catre Las Victorias, Los Encuentros, Saint Filipe Retalhuleu, pe coasta dinspre Oceanul Pacific a Guatemalei. De acolo, am urmat un drum principal pret de 5 kilometri, apoi am facut înca 3 kilometri pe un drum de pamânt si în final înca 5 kilometri prin jungla.”

Când a ajuns în cele din urma în La Democracia, bucuria s-a transformat în angoasa. Statuia era plina de gauri de gloante si trasaturile ei cizelate erau aproape de nerecunoscut.

„A fost distrusa de revolutionari cu vreo 10 ani în urma. Gasisem statuia prea târziu. Fusese folosita drept tinta pentru antrenament de catre rebelii care luptau împotriva guvernului. A fost complet desfigurata, asa cum Sfinxului din Egipt i-a fost distrus nasul. Însa aici situatia era si mai grava”, a spus ulterior Padilla.

El a luat notite cu ceea ce ramasese din statuia care ar fi putut ajuta la rescrierea istoriei. Ochii, nasul si gura disparusera complet.

Statuia era cioplita în piatra de gresie moale, probabil pentru a pune în valoare trasaturile sale delicate. Însa din cauza materialului moale, soarta statuii a fost pecetluita pentru totdeauna.

Capul de piatra din Guatemala nu este singurul mister

În cele din urma, Childress a ajuns la locatia din apropierea zonei La Democracia. A gasit capul în ruine, la fel cum îl gasise si Padilla.

Dupa acest episod nefericit, povestea s-a încheiat. Asta, deoarece nu exista nicio dovada relevanta care sa confirme existenta capului din fotografie.

Pentru a întelege cât de speciala era statuia, trebuie sa ne concentram asupra regiunii în care a fost gasita aceasta. Este vorba de La Democracia, o zona deja celebra pentru figurile de piatra care privesc spre cer.

Istoria acestor figuri este cunoscuta. Capetele de piatra din apropierea orasului La Democracia, construite de civilizatia olmeca (1400-400 î.Hr), nu au nicio legatura cu capul de piatra al lui Padilla.

Capetele olmece înfatiseaza figuri umane cu fete plate, care privesc spre cer. Au în comun un stil cu totul diferit de cel în care era sculptat capul de piatra al lui Padilla.

„Se crede” mult, dar „se stie” foarte putin

Vechea civilizatie olmeca a fost anterioara civilizatiei Maya. Se crede ca olmecii au fost primii care au construit piramide în Mesoamerica.

Daca olmecii aveau mijlocele de a ciopli astfel de statui, este, oare, posibil ca ei sa fi fost si autorii capului de piatra neobisnuit? Daca nu, atunci cine l-a cioplit?

Phillip Coppens este un autor si realizator radio belgian. El sustine ca o alta civilizatie antica, anterioara sau ulterioara olmecilor, a cioplit „capul lui Padilla”.

Daca lucrurile stau asa, este posibil ca unicul artefact ramas mostenire de la aceasta civilizatie sa fi cazut victima razboaielor necontenite ale vremurilor noastre.

Sansele unei descoperiri similare sunt mici, fiindca zona este în continuare bântuita de conflicte.