Argedava, cetatea uriasilor

Una dintre cetatile geto-dacice deosebit de importante pentru istoria noastra este Argedava, locul unde se spune ca a trait tatal regelui Burebista.

Situata la numai câteva zeci de kilometri de Bucuresti, în localitatea Popesti, cetatea este acum acoperita de pamânt pe care cresc de multi ani doar balarii.

Istoricul giurgiuvean Emil Paunescu declara ca „presupunerea ca dava de la Popesti, orasul Mihailesti – Giurgiu –  este cea indicata de Ptolemeu ca Argedava se datoreaza savantului Radu Vulpe. El a efectuat sapaturi acolo. Este sigur ca a fost resedinta unei capetenii getice dar ramâne o ipoteza ca este vorba de resedinta tatalui lui Burebista”.

Dovada pe care se bazeaza istoricii în sustinerea ideii ca Argedava este cetatea condusa de tatal lui Burebista consta într-o inscriptie descoperita în Bulgaria.

„În orasul Balcic, care în antichitate era Dionysopolis s-a descoperit o inscriptie, din pacate incompleta, în care locuitorii îi multumeau unui concetatean care a fost translator si diplomat în epoca chiar în aceasta cetate a tatalui lui Burebista. Ca atare, în momentul în care Burebista a cucerit toate cetatile de la Marea Neagra, singura pe care a iertat-o a fost Dionysopolis”, adauga profesorul Paunescu.

Este vorba de decretul datat în jurul anului 48 î.Hr. prin care cetatenii greci din aceasta cetate îi multumeau lui Acornion care a mers într-o solie la Argedava. Legat de aceste dovezi, sunt istorici care sustin ca Argedava ar putea fi chiar cetatea unde a stat Burebista. Cetatea masoara 160 de metri lungime de la Nord la Sud, 120 de metri latime de la Est la Vest si are o înaltime de 20 de metri.

Fortificatiile sunt amplasate în partea de S – SE si V – SV de Nucet. Este cea mai mare asezare din epoca bronzului si a fierului din Sudul României. Aici au fost descoperite cladiri din perioada secolului III î.Hr. – secolul I d.Hr., cum ar fi, de exemplu un sanctuar compus din doua încaperi si o curte. Lânga acest sanctuar era o alta cladire, numita palat. S-au mai descoperit locuinte si diferite ateliere mestesugaresti.

Din pacate, lipsa finantarilor a facut ca sapaturile în acest sit arheologic sa fie întrerupte de multa vreme, peste cetate fiind asezat pamânt, astfel încât aspectul ei exterior este de movila. Conform specialistilor, Argedava a fost cercetata forte putin, maxim o treime din cetate a facut obiectul sapaturilor arheologice. Restul ramâne, deocamdata, acoperit cu pamânt.

„S-au ratat niste ocazii importante de a obtine finantari pentru dezvoltarea cercetarilor de la Argedava. Lipsa banilor a dus la întreruperea cercetarilor. Nici toate descoperirile de acolo nu au vazut lumina tiparului, nu exista o monografie a descoperirilor de acolo, desi exista mii de artefacte, tezaure scoase la lumina”, ne explica istoricul Emil Paunescu.

Argedava a trezit atentia opiniei publice mai ales prin relatarile localnicilor care sustin ca în perioada anilor 50, când aici se faceau sapaturi arheologice, s-au descoperit scheletele unor oameni uriasi. Localnicii spuneau ca aceste ramasite umane erau de aproximativ 5 metri.

„Nu este în sine de lepadat legenda, deoarece nu numai aici s-a vorbit despre astfel de descoperiri. Din pacate aceste oase de mai mari dimensiuni decât cele normale nu pot fi cercetate pentru ca nu se stie unde sunt. Nu pot nega aceasta ipoteza. E posibil sa fi existat o populatie cu alte dimensiuni anatomice decât noi, într-o anumita epoca. Sunt asa numitii jidovi, adica uriasi. Din pacate sunt relatari, nu avem probe materiale deocamdata”, explica profesorul Paunescu.

Sursa: adev.ro

Bogdan

Pentru fiecare de ce trebuie sa existe un cum

%d blogeri au apreciat: