Iancu de Hunedoara, aparatorul crestinatatii

Iancu de Hunedoara, aparatorul crestinatatii

Iancu de Hunedoara a fost fiul unui cneaz roman din Tara Hategului. Tatal sau, Voicu, fiul lui Serb, curtean in slujba lui Sigismund de Luxemburg, a fost innobilat de rege datorita faptelor sale, primind, in anul 1409 domeniul Hunedoarei , ce cuprindea cetatea si vreo 40 de sate.Iancu a urmat cariera militara, la fel ca tatal sau, fiind luat in servicul regal in anul 1430 datorita calitatilor sale.Ani buni a tinut piept turcilor ce fortau cucerirea de noi teritorii in lungul Dunarii, spre Belgrad si Budapesta.

In anul 1438, Albert de Austria, nepotul si urmasul lui Sigismud la tronul Ungariei, i-a conferit lui Iancu demnitatea de Ban a Severinului.Misiunea sa era de a asigura aparare granitei de sud,pe linia Dunarii, mereu incalcata de turci.In acest timp, prin danii din partea regilor Sigismud si Albert, prin imprumuturi si amanetari,Iancu reuseste sa-si formeze un domeniu mare, alcatuit din numeroase mosii, in Banatul de Severin,Caras,Arad,Timis,Cenad,Hunedoara,si in unele parti din Ungaria.Iancu de Hunedoara s-a casatorit cu Elisabeta Szilagy, descendenta a unei familii nobilare din Slavonia, casatorie din care s-au nascut doi copii, Matia si Ladislau.Matia,cunoscut sub numele de Matei Corvin, va deveni viitorul rege al Ungariei.

Cruciadele antiotomane

In anul 1440, cautand sa profite de starea de anarhie din Ungaria si din Transilvania, Murad al II-lea ordona oastei turcesti atacul cetatii Belgrad,obstacol principal in calea expansiunii Europeii.Asediul a provocat avarii serioase fortaretei, dar nu a putut fi cucerita.Dupa retragerea turcilor, voievodul roman a luat masuri pentru reconstituirea, cetatii astfel ca ea sa poata rezista asedierii cu armele de foc care faceau vulnerabile vechile cetati

La 1 Ianuarie 1443, papa Eugeniu  al IV-lea a lansat apelul oficial pentru o noua cruciada,dorind alungarea turcilor din Europa si depresurarea Bizantului. In urma victoriilor, unele state europene(Ungaria, Polonia,Venetia, Burgundia, Aragonul)incep tratativele pentru organizarea unei puternice campanii antiotomane.

In primele luni ale anului 1443,Iancu de Hundoara incepe pregatirile pentru expeditie, dar ajutorul promis s-a dovedit a fii sub asteptari.Intre septembrie 1443 si ianuarie 1444, Iancu a ccondus Campania cea  Lunga.

Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei, si Polonia au contribuit  cu un numar mic de ostasi, astfel ca voievodul a fost nevoit sa se bazeze pe fortele proprii, alcatuite din unitatile militare formate din cneji si din slujitori, mercenari si chiar tarani, la care s-a adaugat un detasament trimis de Vlad Dracul.Intreaga oaste numara cam 35.000 de oameni. Oastea voievodului s-a concentrat in Banat, a cucerit Nisa, apoi teritoriul pana la est de Sofia.Datorita conditiilor de iarna, Iancu  a dispus  retragerea la Zlanita, dand lovituri grele dusmanului; cea mai importanta fiind cea din trecatoarea Kunovita,care a avut loc pe data de 5 ianuarie 1444.

In septembrie 1444 oastea condusa de Vladislav I si de Iancu de Hunedoara a trecut prin Orsova, inaintand pe malul de sud pana la Nicopole,unde oastea munteana a lui Vlad Dracula, care numara 4.000 de oameni, s-a alaturat cruciatilor.Sultanul, ajutat din rasculatii din Anatonia, a trecut cu oastea peste Bosfor .Astfel, ajungand  la Varna, pe 9 noiembrie, oastea cruciada  se afla in fata oastei otomane.

Disproportia de forte, turcii numarand 8.000 de oameni, si moartea regelui Vladislav intr-un atac necugetat, au dus la infrangerea cruciatilor pe 10 noiembrie 1444.Ostile lui Iancu de Hunedoara si ale lui Vlad Dracul au sustinut si in anul urmator o campanie de-a lungul Dunarii,in colaborare cu flota burgunda ,fiind recuperata cetatea Giurgiu.In anul 1446 Iancu de Hunedoara devine guvernator al Ungariei ,fiind sustinut in acest demers de mica nobilime maghiara.

O ultima campanie

In toamna anului 1448, Iancu de Hunedoara a intreprins ultima  sa campanie ofensiva impotriva Imperiului Otoman.Cu o oaste de circa 24.000 de oameni, in mare parte mercenarii, fara niciun ajutor din exterior, cu exceptia albanezului Gheorghe Castriotul Skanderbeg,Iancu de Hunedoara s-a confruntat cu otomanii care aveau o armata tripla, intre 17 si 19 oactombrie 1448,la Campia Mierlei (Kossovopolje).Aici voievodul roman la asteptat pe Skanderbeg, dar fortele otomane, informate de Brancovici, au aparut mai devreme, fiind conduse chiar de sultan .Lupta s-a incheiat cu o infrangere grea pentru romani.

Asediul Belgradului

Autoritatea si pozitia lui Iancu de Hunedoara s-au aflat intr-un oarecare declin dupa Kossovopolje.

El a renuntat, in anul 1452, la demnitatea de regent, ramanand daor capitan general al regatului si comite de Bistrita.

In conditiile in care nobilii Ungariei se opuneau reluarii ofensivei antiotomane, Iancu a incercat sa reglementeze pe cale diplomatica relatiile cu Poarta.In anul 1452 incheia un armistitiu si apoi  pacea de la Adrianopol, cu Mahomed al II-lea.Sultanul se angaja sa nu atace timp de trei ani Tara Romaneasca, Transilvania, Serbia si Ungaria, si sa nu costruiasca noi fortificatii pe linia Dunarii.

Dupa caderea Constantinopolului, in anul 1453, situatia Ungariei si a Tarilor Romane s-a agravat continuu.Intre anii 1454 si 1455, turcii au atacat repetat Serbia, ceea ce impunea realizarea unei puternice aparari pe linia Dunarii.Iancu de Hunedoara a reusit sa stranga in jur de 25.000 de luptatori, din care 5.000 de mercenari au fost trimisi la Belgrad, pentru a intarii garnizoana.

Pe 4 iulie 1456, armata otomana a inceput bombardarea Belgradului.Flota lui Iancu de Hunedoara a distrus flota turca pe 14 iulie, fiind astfel sparta blocada.Asaltul general a fost ordonat de sultan pe 21 iulie, acesta fiind respins de aparatori, in ziua urmatoare.Iancu si ostenii sai au reusit sa provoace otomanilor grele pierderi, silindu-i sa se retraga.La vestea acestei victorii, Iancu a fost numit in intreaga Europa”atletul lui Hristos”.Pe 11 august 1456, insa, se stinge de ciuma la Zemun, langa Belgrad, si este inmormantat in catredala catolica de la Alba Iulia.