Marea Caspica ,cea mai intinsa mare interioara
In Marea Caspica se afla rezerve uriase de petrol.Dupa ce si-a castigat independenta la inceputul anilor 90′,statul musulman Azerbaidjan a investit sume mari pentru a putea exploata aceasta bogatie in sectorul Marii Caspice care-i apartine.Pescuitul de sturioni,somoni,bibani,heringi si crapi,foarte profitabil ,a avut cel mai mult de suferit din aceasta cauza.
Pestii care se bucura ce cea mai mare cautare sunt sturionii,din icrele carora se face caviarul.Familia sturionilor cuprinde in total 24 de specii de pesti mari .Unii dintre acestia ating lungimi de peste cinci metri.Corpul prelungit si zvelt al sturionilor este acoperit cu cateva siruri de discuri osoase.
STURIONII DE CASPICA
Aproape toate speciile de sturioni sunt in prezent amenintate cu disparitia.Vinovata de aceasta situatie este exploatarea fara masura a rezervelor de peste ,determinata mai ales de comertul rentabil cu caviar,un produs de lux pretuit in lumea intreaga.Dupa caderea URSS,numarul sturionilor din Marea Caspica s-a diminuat simtitor.Conform raportului organizatiei World Wide Fund for Nature (WWF),aproape jumatate din caviarul vandut pe pietele mondiale provine din pescuitul necontrolat.Numai pe piata germana ajung anual aproximativ 27 de tone de caviar.Odata cu destramarea URSS,a incetat orice fel de control al pescuitului in Marea Caspica.Daca in 1991 numarul sturionilor era estimat la 200.000.000,la sfarsitul anilor 90′,acesta a scazut la 60.000.000 de exemplare.
PEISAJ SUBACVATIC
Situatia poate fi ameliorata numai odata cu implementarea unor masuri care sa limiteze comertul cu caviar.Deocamdata ,scaderea permanenta a nivelului apelor in Marea Caspica si disparitia treptata a sturionilor determina cresterea constanta a pretului acestei delicatese.
Marea Caspica,rezervorul de apa alimentat artificial
Soarta acestei mari interioare ,cea mai mare din lume si totodata ”patria” caviarului ,se afla sub semnul intrebarii.Cotele apelor fluctueaza permanent si se afla in prezent la – 28 de metri sub nivelul marii.
VEDERE AERIANA
In anii 60′ si 70′ folosirea apelor raurilor care se varsa in Marea Caspica pentru irigarea ogoarelor invecinatte a dus la scaderea dramatica a nivelului acesteia.In anii 30′,marea avea inca o suprafata de aproximativ 420.000 de kilometrii patrati ,care s-a micsorat in prezent cu peste 10%.Abia in preajma anului 1980,tarile interesate au inceput sa se gandeasca la luarea unor masuri preventive.
Pentru a limita pierderile de apa,a fost construit un dig care separa Marea Caspica de Golful Kara-Bogaz-Gol.In acest fel a luat nastere un bazin separat ,care indeplinea rolul de rezervor al Marii Caspice.Barajul a avut ca efect reducerea drastica a suprafetei golfului ,dar si o crestere neasteptata de mare a nivelului Marii Caspice.Deja in 1984 ,pentru a contracara aceste efecte ,conexiunea dintre Marea Caspica si Kara-Bogaz-Gol a fost partial restabilita.In 1992,autoritatile turkmene au distrus barajul in intregime.Din cauza schimbarilor de clima care au loc pe glob si a poluarii mediului natural,tarile din jurul acestei mari continua sa priveasca cu neliniste la ceea ce le rezerva viitorul.
PLATFORMA PETROLIERA IN MAREA CASPICA
Curiozitati
Numele marii provine de la kaspi,un popor stravechi care a trait in secolul I i.Chr in stepele din delta fluviilor Kura si Araks.Suprafata si caracteristicile hidrologice indreptatesc clasificarea intinderii de apa in categoria marilor ,dar lipsa unei conexiuni cu Oceanul Mondial justifica si punctul de vedere potrivit caruia aceasta este cel mai mare lac din lume
UNUL DIN PORTURI
Din cauza furtunilor dinspre sud-est,navigatia pe Marea Caspica este periculoasa.In timpul iernii,partea nordica a bazinului este acoperita de gheturi.
Prin intermediul a numeroase cai navigabile ,Marea Caspica comunica cu Marea Baltica,cu Marea Alba si cu Marea Neagra.
Somonii furnizeaza nu numai caviar :din vezica acestora se obtine o substanta cu o concentratie mare de gelatina,folosita la producerea cleiului.
Date generale
Suprafata Marii Caspice este in prezent de 371.000 de kilometri patrati.Adancimea medie este de 184 m si maxima de 1025 m .Temperatura apei in timpul verii este de 25 de grade Celsius ,iar iarna de 5 grade Celsius.Salinitatea este de 11-13 grame la mie.
