MIHAI UNIFICATORUL
Cel mai mare voievod al Tarii Romanesti, Mihai Viteazul, a vazut lumina zilei in anul 1558. Cunoscut pentru vitejia si actiunile sale unificatoare, neinfricatul luptator va fi primul roman care va reusii sa uneasca cele trei teritorii romanesti: Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca.
Despre originea domnitorului nu se cunosc multe amanunte. Au fost istorici care fie l-au considerat ca fiul legitim sau nelegitim al domnitorului Patrascu cel Bun, fie au negat orice descendenta a lui Mihai din factiunea Draculestilor. Singurele date precise pe care le avem sunt despre mama lui Mihai Viteazul, Tudora. Aceasta era sora vestitului Iane Epirotul, de origine aroman, care a ajuns ban al Olteniei si reprezentant al Tarii Romanesti la Constantinopol. Acensiunea politica a lui Mihai va incepe sub influenta unchiului sau, Iane. Cand aceasta va ajunge mare ban al Olteniei, Mihai va fi numit ban mic sau banisor de Mehedinti. In timpul domniei lui Alexandru cel Rau (1592-1593), Mihai va dobandi cea mai importanta functie, cea de ban al Olteniei.
PE TRONUL TARII ROMANESTI
Inceputul domniei lui Mihai Viteazul va veni pe fondul complotului boieresc impotriva lui Alexandru cel Rau, care ii va pedepsi ulterior pe complotisti prin taierea capului. Printre acestia se afla si Mihai, care scapa totusi, fugind in Ardeal. Din Transilvania, el merge la Constantinopol, unde, sprijinit de unchiul sau Iane Andronic Cantacuzino si de Sigismund Bathory, va reusii sa obtina tronul Tarii Romanesti, in septembrie 1593.
La aceea vreme, Papa clement al VIII-lea (1592-1602) ii indemna pe toti conducatorii de state crestine sa porneasca o vasta cruciada impotriva musulmanilor. Mihai va profita de aceasta situatie si va declansa ostilitatile impotriva turcilor. Prima cetate atacata si cucerita de valahi este Giurgiu (1594). Apoi, Mihai se va napustii asupra altor cetati de la Dunare, reusind sa captureze Cetatea de Floci, Harsova (1 ianuarie 1595) si Silistria (8 ianuarie).
OASTEA LUI SINAN
In acest timp, la Constantinopol, sultanul s-a decis sa-l dea jos pe Mihai de pe tronul Tarii Romanesti si sa-l instaleze pe Bogdan, asa ca a trimis doua armate turcesti catre Dunare. Prima armata, aflata sub comanda lui Hasan Pasa si Mustafa Pasa, s-a indreptat catre Rusciuc (Ruse), iar cea de-a doua s-a indreptat spre Silistra. Mihai se va concentra pe Rusciuc si va reusi sa nimiceasca intreaga oaste, condusa de cei doi conducatori otomani. Cealalta ostire turceasca, de la Silistra, va fi imprastiata de catre banul Mihalcea. Avand linia Dunarii asigurata, Mihai va inainta cu armatele sale pana in Muntii Balcanici. Pe fondul rascoalei valahilor impotriva otomanilor, se vor ridica si sarbii si bulgarii, care vor ataca Sofia.
Este evident ca otomanii nu puteau ingadui asemenea atitudine, asa ca sultanul va organiza o expeditie de amploare pentru ”pedepsirea”tanarului domnitor valah. Efectivele militare ale turcilor, conduse de catre Sinan Pasa, sunt estimate undeva intre 40.000 -50.000 de luptatori, in vreme ce Mihai nu dispunea decat de aproximativ 20.000 de ostasi. Dupa retragerea lui Mihai la nord de Dunare, turcii vor inainta dincolo de marele fluviu. Ciocnirea va avea loc la Calugareni, in august 1595, unde Mihai va reusi sa slabeasca armatele turcesti, fara sa le invinga definitiv. Turcii vor inainta spre Bucuresti, iar Mihai se va retrage la Stoenesti, in zona de munte a judetului Dambovita.Pe langa Bucuresti, turcii vor reusi sa ocupele orasele Targoviste si Braila. In octombrie, in sprijinul lui Mihai va veni Sigismund Bathory, cu 22.000 de secui, 25.200 de soldati ardeleni si 62 de tunuri. In acelasi timp, sosea si Stefan Razvan, din Moldova, cu 3000 de soldati si 22 de tunuri. Crestinii vor porni contraoefnsiva, reusind sa elibereze orasele Targoviste si Bucuresti, ajungand pana la Giurgiu.
UNIRE SAU CUCERIRE
In martie 1599, in locul lui Sigismund Bathory, va fi ales principe al Transilvaniei varul sau, Andrei Bathory, care va intra in conflict cu Mihai Viteazul. Acesta va degenera intr-o confruntare armata, desfasurata in localitatea Selimbar, in urma careia Mihai il va invinge si ucide pe Andrei Bathory. La inceputul anului 1600, armatele lui Mihai vor trece din Ardeal si din Muntenia in Moldova, reusind sa o cucereasca in trei saptamani. Vara lui 1600 reprezinta apogeul politicii unificatoare a lui Mihai Viteazul, el stapanind un teritoriu care se intindea din Maramures pana la Dunare si de la Nistru pana la Banat. In hrisoavele sale, Mihai se intituleaza „Io, Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei”. Era deci Mihai unificatorul.
ASASINAREA UNUI EROU
Papalitatea si austriecii nu vedeau cu ochi buni actiunile unificatoare ale lui Mihai, temandu-se ca acesta ar fi putut starni o serie de revolte de amploare in Balcani, alungand pericolul otoman din Europa, asa ca au pus la cale asasinarea domnitorului muntean. Astfel, pe data de 9/19 august 1601, Mihai Viteazul a fost asasinat din ordinul generalului Basta. Acest tragic episod va marca moartea celui mai mare dintre voievozii romani, singurul care a reusit sa unifice teritoriile romanesti, de la Decebal incoace.
sursa :Terra Magazin