joi, aprilie 18, 2024
Minuni ale lumii

Turnul din Babel, turnul biblic al evreilor

Turnul din Babel, o constructie monumentala

Scrie poetul alexandrin din secolul al II-lea i.Chr, Antipater din Sidon: „Am vazut zidirile in caramida din Babilon, l-am admirat pe faimosul Zeus din Olimpia. Am vazut si gradinile suspendate, Colosul din Rhodos, piramidele inaltate cu atata truda, chiar si uriasul mormant al lui Mausolos mi-a bucurat privirea. Cand am vazut templul Dianei din Efes, toate celelate pe care le-am vazut inainte mi s-au parut sarace, pe langa acesta.”

Acestea erau deci mult admiratele opere de arhitectura si de sculptura socotite de antici ca fiind cele mai minunate creatii ale geniului omenesc.

Istoricii antici le-au recunoscut si le-au descris pe acestea, uneori inlocuind Turnul din Babel cu Farul din Alexandria, astfel incat cele sapte minuni ale lumii, enumarate mai sus, n-au fost mereu aceleasi.

Noi vom face o serie de articole despre monumente istorice in sine, fara a ne interesa numarul lor.

Vorbind despre Babilon

Descriind Babilonul pe care-l vizitase, marele istoric grec Herodot din secolul al V-lea i.Chr, da cifre mult exagerate vorbind despre acest oras sau face unele confuzii.

Marele zid de centura, prevazut cu turnuri de aparare, care inchidea si teritoriul rural, apartinand orasului, avea o lungime de aproape 90 de kilometri si o latime de 7,5 metri. Cam aceeasi latime avea si zidul de centura al orasului propiu-zis pe un perimetru de 18 kilometri, cu 250 de turnuri de aparare, dupa Diodor din Sicilia si o inaltime de cel putin 25 de metri.

Rezultatul sapaturilor arheologice confirma, oricum, daca nu exactitatea cifrelor, macar dimensiunile cu totul impresionante ale constructiilor babiloniene.

In timpul domniei lui Nabucodonosor (651-604 i.Chr) s-au reconstruit fortificatiile, noul palat cu gradini suspendate, marile temple cu ”turnurile” lor anexe, intre care asa-zisul ”turn din Babilon” (Babilonul, care timp de 2000 de ani a fost cel mai mare si cel mai frumos oras din Orient, era numit de evrei ”Babel”, denumire ce deriva de la zeul Bal sau Bel, divinitatea suprema a babilonienilor).

Tunul din Babel, cel mai mare ziggurat

Nu era, de fapt, un turn propiu-zis. Era o constructie anexa a unui mare templu, constructie tipic mesopotamiana, care purta numele de ziggurat (adica o constructie formata din suprapunerea mai multor corpuri de cladire prismatice si din ce in ce mai mici)

”Turnul din Babel”era probabil zigguratul principal din acest oras si era numit E-temen-an-ki-”Casa Temeliei Cerului si Pamantului”.

Era construit din caramizi arse si avea aspectul unei piramide in trepte, cu latura bazei de 180 de metri, dupa marturia lui Herodot si inaltimea, calculata de arheologi, de 91 de metri. Numarul corpurilor suprapuse era de noua. Avea o inaltime impresionanta, pentru acele timpuri.

Un ziggurat era tipul caracteristic pentru arhitectura sacra din Mesopotamia.

Scrie Herodot: ”Urcusul pana in varf se face pe dinafara, pe o scara rasucita care inconjoara toate laturile. In ultimul turn se afla un mare templu, fara nici o statuie, in care se gaseste un pat larg, cu un frumos asternut, langa care este o masa de aur”.

Herodot greseste spunand ca pe platforma superioara s-ar fi aflat ”un mare templu”. De fapt, era vorba de o mica incapere destinata obisnuitelor acte religioase rituale, locul unde preotii babilonieni se intalneau cu zeii, acestia urmand sa le dicteze noile masuri ce trebuiau luate si asteptand sacrificiile rituale.

In legatura cu ”Turnul din Babel”, evreii antici au creat legenda potrivit careia descendentii lui Noe au inaltat acest turn pentru a ajunge la cer. Dumnezeu le-a pedepsit trufia, facand ca, din cauza multimii limbilor vorbite de  constructori, acestia sa nu se mai inteleaga intre ei si sa nu poata termina lucrarea.

Legenda s-a mentinut, persistand chiar si in prezent. A fost ilustrata de marii pictori ai Renasterii ca Rafael sau Brueghel cel Batran, fiind un simbol pentru ambitia si dorinta omului de a-si depasi conditia si de a aspira la lucrurile interzise firii umane.

                                             

Bogdan

Pentru fiecare de ce trebuie sa existe un cum