Vulcanul Etna
Vulcanul Etna-Gigantul neadormit
Pe malul Marii Ionice, intre Catania-al doilea mare oras al Siciliei-si Taormina,”perla”insulei, se inalta maiestuous cel mai inalt vulcan al Europei si unul dintre cei mai importanti de pe Terra, Etna. Giganticul munte are un perimetru de baza de 2300 km si o altitudine de 3340 de metri. Frica, superstitii, mituri, miracole, mister, stiinta, viata si tot mai mult turism, toate acestea sunt legate de gigantul Etna, infricosator uneori, dar imposibil de parasit, odata ce i-ai calcat cararile intarite de lava.
Enorme forte ele naturii aduc la suprafata mania irezistibila din inima Pamantului, impingand in lungul cailor abisale din corpul vulcanului o imensa masa de materie incandenscenta, deversand-o ulterior la suprafata. Suntem martorii unui spectacol terifiant, dominat de foc, de explozii asurzitoare si de nenumarate cutremure de pamant. Ca si alti vulcani, Etna scuipa foc, bubuie, provoaca dezastre si seamana moarte. Activitatea sa a creat oamenilor imaginea unui loc sacru, cu conotatii supranaturale. Mai demult, era privit ca un monstru demonic, caruia trebuia sa i se spuna rugaciuni si sa i se aduca sacrificii, pentru a-i calma teribila furie din adancuri.
Rau sau benefic?
Desi alunga sau chiar pune viata oamenilor in pericol, activitatea vulcanica poate fi considerata benefica, ea revigorand suprafetele cultivabile. In fapt, abundentele cenusi vulcanice, proaspat depuse, formeaza treptat un nou humus care, gratie abundentelor cantitati de fosfati si de potasiu continute, refac fertilitatea solurilor si, deci, favorizeaza dezvoltarea agriculturii (culturi de lamai, mandarini, portocali, maslini, vita de vie, castani, aluni sau pomi fructiferi). La acestea se adauga importantele cantitati de cereale obtinute, in special, pe campiile din sudul vulcanului. Plantele, animalele si oamenii se bucura insa si de importantele resurse de apa inmagazinate in solul Etnei. Timp de sapte luni pe an, zapada acopera trupul cenusiu-negricios al vulcanului, iar topirea acesteia si infiltrarea in subteran asigura debite bogate izvoarelor de la poale, sustinand astfel o mare parte din necesarul de apa al Siciliei.
Alta resursa oferita de vulcan este reprezentata de roca dominanta, bazaltul, exploatat inca din vechime in numeroase cariere, si care asigura blocurile de piatra necesare constructiei de diguri, de porturi, de poduri sau de drumuri. Prin topire, acesta se transforma intr-o ”lana”cu proprietati izolante, termice si acustice.
Cele cinci cratere
Considerat vulcan rosu, Etna isi datoreaza configuratia actuala unor lungi si complexe procese constructive si destructive, desfasurate pe durata a circa 600.000 de ani, incepand inca din cuaternar. Atunci, in partea orientala a Siciliei, inca nu exista un vulcan; era prezent, in schimb, un golf larg de 45 de kilometri, pozitionat la contactul dintre Placa Eurasiatica, aflata in nord, si Placa Africana, din sud, frictiunea dintre aceste importante placi tectonice generand primele eruptii submarine. Manifestarea frictiunii continue dintre cele doua placi a determinat glisarea spre vest si aparitia unor conuri vulcanice in lungul rupturii tectonice, eruptiile submarine tasnind in zona dintre localitatile Aci Castello si Aci Trezza, unde chiar si astazi pot fi distinse vechile structuri vulcanice.
In prezent ,in arealul vulcanului Etna sunt circa 300 de cratere vechi, care au erupt o singura data (monogenetice) si cinci cratere active (cel de nord-est, aparut in anul 1911, Voragine, in anul 1947 ,Bocca Nuova ,in anul 1968, cel sud-estic, in anul 1971 si noul crater sud-estic, in anul 2007) care impart o singura camera de magma.
Ultima eruptie s-a produs pe data de 2 octombrie 2012 si continua si in prezent, istoria urmand sa-i memoreze efectele.
Calator prin desertul de lava
Ascensiunea pe Etna este mult facilitata de existenta unor sosele care te poarta pana la aproape 2000 de metri altitudine. Una dintre ele este cea numita Etna-Sud. Aceasta trece prin Zafferana si urca sustinut, in serpentine dese, printre campurile de lava impietrita. La altitudinea de 1900 m, aparenta izolare este intrerupta de aria comercial turistica din jurul refugiului Sapienza, scapat ca prin minune de ultimele eruptii. De jur-imprejur sunt conuri si cratere stinse, de o rotunjime surprinzatoare. Sunt asa numitele ”cratere silvestre”. Tot de aici porneste si telegondola care te ajuta sa urci pana la altitudinea de 2.500 metri, acolo unde se afla refugiul Piccolo. Ajuns aici, esti preluat de imense masini de teren si urcat, prin desertul de lava si cenusa, pana la baza Etnei, la altitudinea de 2900 metri (Torre del filosofo).
Pe drum constati ca imaginea creata de lecturi nu prea corespunde cu ceea ce vezi in realitate. Imense suprafete gri-cenusii-negricioase iti stau roata, deasupra lor inaltandu-se cele patru mari conuri de la partea superioara a vulcanului Etna. Coborat din masina de teren, calci pe zgura vulcanica ce radiaza inca acea caldura din adancuri. Poti urca mai departe la craterul activ de sus, cu ghid binenteles, acolo unde tasnesc gazele, sulful si vaporii fierbinti de apa. Trebuie sa fii constient ca vulcanul se poate trezi, oricand, si poti avea surprize. De aceea, majoritatea muritorilor sunt condusi in arealul Frumento Supino (2844 m), teatrul eruptiilor din anul 2002. Privesti uimit refugiul ingropat in zgura, craterele si conurile care inca mai fumega, admiri variatele culori ale rocilor si depunerilor galbui de sulf, bombele vulcanice aruncate de vulcan si aduni cenusa vulcanica pe bocanci. Te uiti in jur si nu iti vine sa crezi ca mai sus de verdele padurilor de mesteacan, de stejar si de pin exista o zona desertica. Privita de vis-a vis, panoramica, partea cea mai inalta a Etnei ti se dezvaluie cu generozitate. Te bucuri ca ai avut sansa de o vreme senina si calma, la aproape 3.000 metri altitudine.
In final cobori de pe munte si gusti obligatoriu din Focul Etnei -o traditionala bautura alcolica, foarte tare si aromata-incercand sa alungi din nari mirosul de pucioasa si ai ocazia sa dai nas in nas cu vulpea Giussepinna, deliciul turistilor.
Ai vizitat vulcanul Etna, un gigant plin de viata.
sursa: Terra Magazin