Familia in Roma Antica.Mentalitati si obiceiuri
Familia in Roma Antica era dominata de figura tatalui a carui autoritate,cel putin in perioada republicii,era nelimitata si absoluta.El avea dreptul de viata si de moarte asupra sotiei si copiilor sai ,pe care ii putea maltrata,ucide sau vinde ca sclavi.Treptat-treptat ,aceste drepturi tiranice au disparut ,dar,pana in secolul I d.Hr. sotul mai avea inca dreptul ,in anumite cazuri ,sa-si ucida sotia ,iar pana in preajma anului 400 d.Hr. putea sa-si repudieze copiii nou-nascuti ,expunandu-i si parasindu-i in strada,sau sa-i vanda ca sclavi (numai in afara Romei).
Abia in sec.I i.Hr. sotia romana a ajuns sa fie respectata mai mult decat era femeia in societatea greaca.In scolile elementare fetele invatau alaturi de baieti.Mai tarziu ,fetele din familiile bogate invatau cu un perceptor literatura latina si greaca,studiau muzica si dansul.Dupa casatorie(fetele se puteau casatori de la varsta de 12 ani ,iar baietii de la 14 ani ),femeia romana putea iesi singura ,la vizite sau la cumparaturi si chiar sa-si insoteasca sotul la ospete.
Nasterea si copilaria
La opt sau noua zile de la nasterea copilului ,dupa ce tatal il recunoscuse ca fiul sau (daca se intampla acest lucru),avea loc ceremonia purificarii.Copilului i se dadea un nume si i se atarna la gat o amuleta ( bulla )spre a-l pazi de puterile raului (baietii o purtau pana la varsta de 17 ani ,iar fetele pana se casatoreau ).Daca tatal nu dorea sa-si recunoasca copilul ,il lepada expunandu-l pe locul unde se adunau gunoaiele ,fiind lasat sa moara de foame sau de frig ,in cazul in care nu il lua cineva.Copii nascuti cu anumite malformatii erau omorati.
La varsta de 7 ani, baiatul isi urma tatal ,iar fetele mama,in activitatile zilnice ale casei.Ajuns la varsta de 17 ani ,in cadrul unei ceremonii,tanarul era dus in For si inscris in listele cetatenilor.Imbraca acum „toga virila”,semn ca devenise un cetatean roman ,si i se dadea numele complet.De acum avea drept de vot si era apt pentru serviciul militar.
Casatoria
Casatoria si alegerea viitoarei sotii, sau a viitorului sot o hotarau parintii.Intre cele doua familii se incheia un contract ,prin care era prevazuta data casatoriei ,de obicei cu mult timp inainte ,dar nu inainte ca tanarul sa fi implinit 17 ani,deci sa fi devenit cetatean roman.In contract se prevedeau si despagubirile datorate in caz ca una din parti ar fi rupt „logodna”.Casatoria se celebra in cadrul unor numeroase rituri si ceremonii traditionale ,in centrul carora erau momentele semnarii contractului si cel al impreunarii rituale a mainilor celor doi miri.Divorturile (cand au fost posibile ,deoarece ,in perioada arhaica,numai sotul isi putea repudia sotia oricand)au devenit mai frecvente incepand din sec I i.Hr. ,cand si sotiile isi puteau repudia sotii.Binenteles ca acestea puteau avea loc aproape exclusiv in familiile celor bogati si ale celor apartinand paturilor conducatoare .Pompeius ,de pilda,s-a casatorit de 4 ori ,dictatorul Sulla de 5 ori ,iar Cicero a divortat si s-a recasatorit ,cu o tanara foarte bogata,cand el avea 57 de ani.
Octavian Augustus a luat masuri pentru a impiedica prea multele divorturi ,dar in urmatoarele doua secole ,de obicei femeile bogate isi repudiau sotii ,stiind ca isi puteau retrage zestrea.O alta problema a societatii romane era celibatul ,cu toate ca din sec V i.Hr. celibatarii erau impusi la un impozit special ,iar trei secole mai tarziu alte masuri cautau sa impuna casatoria ca obligatie generala .Cu toate masurile luate de Octavian Augustus (interzicerea anularii logodnei,anularea dreptului la mostenire pentru celibatari,barbati sau femei) ,in epoca imperiala celibatul s-a raspandit tot mai mult si era considerat chiar un fapt de prestigiu social.
Decesul si inmormantarea
Ultimul act al vietii se desfasura in cadrul unor rituri ce s-au transmis ,in mare parte,pana in zilele noastre,la multe popoare europene.Muribundul era asezat pe pamant ,un membru al familiei il saruta pe gura cand isi dadea ultima suflare,apoi cei din casa il strigau pe nume.Cadavrul era spalat ,uns cu mirodenii,defunctului i se punea sub limba o moneda (obicei preluat de la greci pentru a putea trece Styxul),apoi era imbracat si asezat pe un pat funebru ,in jurul caruia ardeau faclii si se aprindeau candelabre,dupa ce focul din vatra fusese stins in semn de doliu.Trupul neinsufletit ,acoperit cu flori si coroane era expus timp de 2-3 zile (imparatii 7 zile ).Oamenii saraci si copiii erau inmormantati chiar in noaptea urmatoare.Funeraliile celor bogati ,sau a celor ce detinusera functii publice ,se desfasurau cu o pompa deosebita,asemeni celor de azi,cu cantareti,bocitoare de profesie si alai .
Pana in epoca imperiala ,patricienii ,cei bogati si cei cu functii publice inalte,erau incinerati.In timpul imperiului s-a generalizat obiceiul inhumarii,chiar si pentru imparati.Prevederile Legii celor XII Table ( un fel de constitutie a Romei antice ) ,care interziceu inmormantarea in interiorul si in imediata apropiere a zidurilor Romei au continuat sa fie respectate.Sclavii si oamenii saraci erau inmormantati in gropi comune („columbaria”) .Marile familii nobile sau de mari bogatasi isi construiau impunatoare mausolee,vizibile si azi ,de-a lungul Via Appia.
Programul unei zile
Pentru romani ,ziu a incepea odata cu rasaritul soarelui si se incheia la apus.( in functie de anotimp)
Spatiul de timp al unei zile era impartit in 12 ore ,dar la solstitiul de vara „ora” era de 75 de minute,in timp ce la cel de iarna era de 45 de minute.Incepand din sec III i.Hr. s-au adus cadrane solare din Sicilia,dar la o divizare corecta a zilei in ore,corespunzand mai exact meridianului Romei ,s-a ajuns numai incepand cu anul 164 i.Hr.In ultimul secol al Republicii ,s-au raspandit si perfectionat „clepsidrele”,ceasornicele cu apa.(doar in casele celor bogati )
Romanii se sculau odata cu rasaritul soarelui si isi incepeau activitatea obisnuita.In primele doua ore ale diminetii patricienii isi exercitau functia de „patroni”.Patronul isi primea ( in ordinea ierarhica) „clientii”,care se prezentau zilnic sa-l salute,sa-si primeasca ratia de alimente sau de bani ,si eventual sa fie ajutati in anumite probleme juridice,dupa care patricienii porneau pe jos ( cei mai importanti in lectica-un fel de trasura dusa de sclavi pe umeri),urmati de „clientii” lor, spre locurile unde isi desfasurau activitatea zilnica.La ora 12 ,toate aceste activitati ,in For,in Senat,in adunari de afaceri sau in tribunale,incetau, si romanii se intorceau acasa ,la masa.Acest orar nu era general.Cei de la tara,mestesugarii ,negustorii, s.a. continuau lucrul pana seara.Privilegiatii isi petreceau dupa-amiaza ,dupa un repaus de o ora,la terme ,care se deschideau la ora 14 si se inchideau la apusul soarelui.
Termele nu erau doar niste imense bai publice ( cu o capacitate de pana la 3000 de persoane -termele lui Diocletian) ,ci adevarate institutii sociale.Erau locul de intalnire intre prieteni si cunoscuti ,loc de destindere si de felurite distractii,deoarece aici gaseai bazine de apa calda si rece,bai de aburi,camere pentru masaje si frectii,biblioteci ,piscine,bufete,etc.
Termele care nu aveau sali rezervate femeilor ,puteau fi frecventate de acestea numai inainte de pranz ,cand barbatii nu aveau acces.Pretul de intrare era foarte mic,incat le puteau frecventa ,zilnic ,si oamenii saraci.Cei care detineau adevarate „vilae” -case somptuoase in afara Romei – aveau propiile lor terme.
Urmarind toate aspectele se poate concluziona ca familia in Roma Antica este imbinarea de traditii si obiceiuri arhaice cu incercarea ,venita dupa secolul I i.Hr. ,de emancipare a femeii si de schimbare a comportamentului barbatului,acel „pater familias” originar din vremurile imemoriale ale formarii statului.Mentalitatea lumii romane,mostenitoarea celei grecesti, putem spune ca a stat la baza formarii mentalitatii europene moderne.
Sursa bibliografica: „Istoria vietii private”-Philippe Aries si Geoges Duby
