Bushi-Do, fundament al spiritualitatii japoneze
Termenul de Bushi-Do se traduce in limba romana prin „Calea razboinicului (Bushi=razboinic, Do=Cale)” si se refera la modul de viata pe care trebuie sa-l realizeze cel ce practica meseria armelor.
Principiile Bushi-Do au aparut astfel ca un cod moral de reglementare a vietii samurailor, in epoca in care ei reprezentau o elita a societatii feudale nipone, societate framantata de permanente razboaie intre clanuri.
Etapele evolutiei Bushi-Do
In evolutia istorica a Bushi-Do se pot deosebi patru etape.
O prima etapa, cea din perioada Shogun-ului Yoritomo (1147-1199), in care se constituie propiu-zis Bushi-Do ca sistem de norme.
In perioada respectiva acest cod, care avea doar caracter cutuniar si circulatie orala, era elaborat sub influenta predominanta a Shinto-ismului (religie autohtona japoneza, bazata pe cultul stramosilor).
A doua etapa o reprezinta cea din perioada Shogun-ilor Tokugawa (1600-1868), cand viata politica a societatii nipone se stabilizeaza, samuraii devenind mai mult decat razboinici prin implicarea lor in viata culturala si economica.
Specificul acestei etape consta in doua fapte: in primul rand peste influenta Shintoista se suprapun acum si influenta budhismului Zen si, respectiv, cea a Confucianismului, iar in al doilea rand Bushi-Do capata o forma scrisa.
In ce priveste forma scrisa a Bushi-Do, unii istorici considera ca autor pe confucianistul Yamaga Soko (1622-1685), altii pe bonzul Zen Takuan (1573-1645), iar altii pe marele maestru in Ken Jitsu Miyamoto Musashi (1584-1645).
A treia etapa in evolutia Bushi-Do este cea dintre anii 1868-1945, etapa in care acest cod este institutionalizat prin doua edicte imperiale, in era Meiji: edictul vizand armata si marina, din anul 1882 si, respectiv, edictul vizand sistemul educational din anul 1890.
O a patra etapa a evolutiei acestui cod, este cea de dupa infrangerea Japoniei in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. In aceasta etapa, specific este faptul ca Bushi-Do revine la starea sa initiala de cod moral la care aderenta este voluntara .
Caracterul eminamente moral si aderarea neimpusa prin forme institutionalizate, concorda cu noua tendinta pro-occidentala ce se afirma in viata politico-economica a Japoniei post-belice, conservand in acelasi timp originalitatea benefica a spiritualitatii nipone in confruntarile ei cu spiritualitatea de provenienta occidental-europeana.
In acest context, Artele Martiale japoneze (Nihon Budo) se constituie ca forme sociale de conservare si promovare contemporana a Bushi-Do.
Bushi-Do, baza a codului moral al practicantilor de karate
Japonia termina Al Doilea Razboi Mondial infranta, cu industria distrusa aproape in intregime, fara a dispune de resurse propii, dar posedand o bogatie inestimabila-spiritul Bushi-Do inradacinat de secole in societatea nipona.
Ideea de armonie (Wa)in jurul careia se concentreaza, principiul codului moral, dar mai ales, caracterul vag specific controlului moral al enunturilor sale, a facut posibila o interpretare a acestuia conforma cu noile tendinte ale societatii nipone, societate ce promulga pacifismul ca principiu constitutional.
Pentru a intelege perenitatea acestor principii este interesant de a parcurge stravechiul text al lui Miyamoto Musashi, grupand enunturile sale dupa cele opt principii esentiale ale Bushi-Do:
1. Principiul armoniei:
„Nu traiti in contradictie cu legea imuabila care guverneaza viata. Cautati mereu sa armonizati interiorul cu exteriorul, caci sunteti aceasta armonie”.
„Scopurile voastre trebuie sa va asigure de asemenea armonia, si numai asa fiind nu renuntati niciodata la ele”.
2.Principiul justetii:
„Fii intotdeauna impartial in judecata”.
„Nu fiti gelosi pe nimeni”.
„Nu va lasati niciodata prada ranchiunei sau altor sentimente rele”.
3.Principiul tenacitatii:
„Traiti cu o concentrare esentiala pe Do (cale), pe nimic altceva”.
„Calea propie este cea pe care o puteti mentine pana in ultima clipa a vietii”.
4.Principiul fortei:
„Nu fiti niciodata slab”.
„Nu intretineti nici un regret in spiritul vostru”.
5.Principiul austeritatii:
” Nu cautati comoditatile cu orice pret”.
„Nu cautati satisfactiile corpului cu orice pret”.
„Nu fiti lacom sau hraparet”.
„Nu va subordonati placerilor carnii”.
6.Principiul politetii:
„Respectati-va parintii si pe maestrii care v-au initiat in Budo”.
„Respectati zeitatile si stramosii, dar nu va lasati niciodata in grija lor”.
7.Principiul rationalizarii:
„Nu va subordonati viata sentimentelor, nici chiar celui de dragoste”.
„Nu considerati definitiva si absoluta nici o ordine a preferintelor. Considerati totul la fel de trecator”.
„Nu va lasati niciodata subjugati de pasiuni materiale”.
8.Principiul creativitatii:
„Cultivati libertatea interioara fara a lovi niciodata nimic”.
„Cand v-ati gasit „calea” nu mai depindeti de altii pentru propiul vostru progres”.
Aceste principii se regasesc, enuntate mai mult sau mai putin explicit, in codul deontologic al oricarui stil de Karate, si ele se induc in caracterul oricarui practicant prin componenta educativa a antrenamentului, componenta care nu poate lipsi din nici o lectie a unui instructor cu adevarat competent.
Putem vorbi de un maestru Bushi-Do, sau despre orice alt maestru ca si depsre un om de cultura, asa cum vechii samurai nu erau doar razboinici ci si literati si filosofi.
