Legenda lui Sargon
Dupa ce si-a umplut burdufurile cu apa si s-a pregatit sa-si mangaie magarii de la malul Eufratului ,sacagiul Akka a vazut plutind pe apa un cos din trestii bine smolit .In cos ,intr-un asternut sarac , a gasit un prunc , pe care l-a luat si l-a crescut ,l-a invatat gradinaria si i-a dat numele de Sargon . Cand era adolescent ,zeita Ishtar ( „isthar ” inseamna zeita ,dar a devenit cu vremea zeita dragostei si a frumusetei ) s-a indragostit de el si i-a daruit tronul Akkadului .
Istoria
Aceasta este legenda .Legenda si numele Sharru-kin ( rege adevarat ) luat de Sargon ,dupa ce a ocupat tronul Akkadului ,urmareste sa justifice uzurparea .Pentru ca Sargon ,ajuns paharnic al regelui din Kish ,Urzababa ,devine rege ( 2350-2295 i.Hr.) ,punandu-se in fruntea unei rascoale din Akkad ,favorizata de distrugerea Kishului de catre Lugalzagissi ,regele Sumerului .
Sargon a intemeiat prima dinastie semita din Akkad ,care va dainui pana in secolul al XXII-lea i.Hr. . Baza acestei dinastii au constituit-o cuceririle lui Sargon .El si-a asigurat ,prin reforme militare ,cea mai buna armata din Mesopotamia .Armatele sumeriene ,dupa ce initial folosisera carul de lupta ( tras de magari ) ,se bazau pe falanga de infanterie grea .Randurile stranse ale falangei dadeau atacuri impetuoase .Infanteristii ,in general oameni cu stare materiala peste medie ( isi cumparau singuri echipamentul ) ,erau inarmati cu lanci grele , protejati cu coifuri si , de la gat pana la talpi , cu scuturi mari ,purtate de scutieri speciali .Exista si infanterie usoara ,protejata cu platose de piele ,dar care nu conta prea mult in lupta ,fiind folosita mai ales pentru uciderea ranitilor si luarea prizonierilor .Sargon ,sesizand importanta in lupta , a lovirii de la distanta , a dezvoltat o numeroasa grupare de arcasi . In al doilea rand ,pentru operativitate , Sargon a intemeiat armata permanenta ( prima cunoscuta din istorie ) ,la inceput de 5.600 de ostasi ,care a inlocuit treptat armata sumeriana de tipul militiei populare .
Primele sale cuceriri s-au facut pe seama regatului sumerian al lui Lugalzagissi .Il invinge pe acesta si coalitia sa ,formata din circa 50 de patesi ( guvernatori ) si printi mai marunti ,in 2350 i.Hr. unind Akkadul si Sumerul sub o autoritate unica .Pe Lugalzagissi il ia prizonier si-l sacrifica zeului Enlil din Nippur .Dupa ce incheie cucerirea partii estice din sudul Sumerului ,si-si spala armele in apa marii in semn de luare in stapanire ,se indreapta spre est cucerind Umma ,ultimul stat-cetate liber din Summer , precum si Elamul .In urmatorii ani cucereste nordul Mesopotamiei , regatul Mari , Asiria , ajungand pana in Liban si muntii Taurus .Intreprinde o campanie chiar si in Asia Mica ,spre Kadesh .Imperiul astfel constituit se intindea de la Golful Persic in Capadoccia si din Elam in Siria .
La interior se preocupa de introducerea centralizarii in mai multe domenii .Astfel ,unifica retelele de irigatii ,instituie o administratie unica ,generalizeaza masurile si greutatile pe baza sistemului de numeratie sexagesimal .Dupa reforma lui Sargon ,60 de secheni ( 1 sechen = 8 grame ) formau o mina si 60 de mine un talant . Dintre urmasii lui Sargon ,cel mai important a fost nepotul sau ,Naram-Sin ( 2272 -2235 i.Hr.) , in vremea caruia imperiul akkadian ajunge la intinderea sa maxima .Naram-Sin s-a intitulat „rege al celor patru regiuni ale lumii ” .In vremea urmasului acestuia ,Sharkali-sharri ( 2235- 2210 i.Hr.) ,puterea akkadiana decade ,mai ales sub presiunea gutilor si a lulubilor ( triburi de pastori din muntii Zagros ,in nord-vest ) care distrug pana la urma imperiul akkadian in 2710 i.Hr . , sub domnia lui Shudurul ,ultimul rege al dinastiei semite intemeiate de Sargon .
Renasterea Mesopotamiei se va produce la inceputul mileniului al II-lea ,in vremea celei de a treia dinastii din Ur.
