De cand se stie, hipnoza a fascinat prin neobisnuitul sau, multi dintre oameni lasandu-se furati de ea.
Este un domeniu aflat in atentia specialistilor de multa vreme si care, dupa nenumarate studii, incepe a-si arata adevaratele valente. Chiar daca si astazi, hipnoza mai are critici vehemente, incadrand-o, pe nedrept, in sfera obscurantismului, lumea stiintifica este tot mai preocupata de ce se intampla in creierul unei persoane hipnotizate.
Cand a aparut?
In toate culturile stravechi, starile de transa erau asociate vindecarii.
Samanii tratau prin aceste ceremonii persoanele ce sufereau de diferite afectiuni, alterarea starii obisnuite de constiinta fiind un mecanism folosit în ritualurile de pretutindeni.
Cercetarile arata ca ritualurile samanice au jucat un rol in comunitatile umane din Paleolitic, in intervalul cuprins între 50.000 si 30.000 i.Hr..
Pentru a atinge aceste stari de transe hipnotice erau folosite diferite ceremonii ritmate, exercitii de respiratie, temple speciale sau substante psihotrope.
Exista marturii cum ca in templele Greciei antice se utilizau unele procedee sugestive cu caracter ritual si terapeutic.
Si Herodot aminteste undeva, ca babilonienii ii aduceau pe bolnavi pentru a fi tratati prin sugestie.
Fenomenul a început sa fie cercetat stiintific în secolul al XVIII-lea, cand doctorul vienez Franz Anton Mesmer (1734–1815) a început sa trateze pacienti cu diverse afectiuni folosind hipnoza.
Doctorul ducea pacientii într-o incapere slab luminata si canta la o muzicuta din sticla pentru a crea o atmosfera deosebita.
Pacientii erau „vrajiti” si vindecati de probleme cu ajutorul unui „fluid magnetic” invizibil – cel putin asa pretindea Mesmer.
Tratamentele doctorului Mesmer au ajuns atat de cunoscute pe continentul european incat numele sau a dus la aparitia unui nou verb în limba engleza – „to mesmerize” (a vraji).
In cele din urma, teoriile doctorului Mesmer au fost discreditate dupa ce Ludovic al XVI-lea a cerut unui comitet format din cele mai luminate minti ale vremii sa le investigheze. Dupa ce „teoria magnetismului” a fost infirmata, efectele hipnozei au fost atribuite isteriei publicului.
Cu toate acestea, doctorul vienez avea sa intre in istorie drept prima persoana care a aratat ca mintea poate fi manipulata prin sugestie astfel incat sa produca efecte asupra corpului. In ciuda verdictului negativ al comisiei infiintate de Ludovic al XVI-lea, studiile asupra hipnozei aveau sa continue în Franta si in Anglia.
Acest fenomen a capatat numele de „hipnoza” în 1842, când doctorul James Braid, un oftalmolog englez, l-a conceput pornind de la cuvantul din limba greaca pentru „somn”.
Inainte, fenomenul purta numele de „magnetism”, inspirat din ipoteza lansata de doctorul Mesmer.
Braid a aratat ca nu este nevoie de un magnet pentru a hipnotiza pacientii, dat fiind ca se pot utiliza în acest scop un obiect stralucitor sau o privire intensa. Ulterior, doctorul francez Liebeault a aratat ca nu este nevoie de un obiect, ci ca sugestia este suficienta pentru a induce hipnoza.
Ce este hipnoza?
Este un fenomen bazat pe stiinta. Somnul hipnotic este foarte diferit de cel natural. Prin inductia hipnozei se produce o stare ce se aseamana somnului dar care inhiba o anumita arie a scoartei cerebrale.
Cel hipnotizat primeste sugestii pe care le poate executa sub comanda, iar dupa revenire la starea normala, acesta nu-si aminteste nimic.
S. Freud afirma in opera sa ca este vorba despre o paralizie a vointei. Pentru Pavlov, un alt medic de renume, hipnoza constituia o faza intermediara intre starea de veghe si cea de somn complet. Prin definitie, hipnoza este o stare modificata de constiinta.
Ce-i trece prin cap unei persoane aflate sub hipnoza?
Aceasta este intrebarea pusa de un grup de cercetatori britanici ce a realizat un studiu prin care au fost identificate zonele precise din creier implicate in modificarea starii mentale a pacientilor hipnotizati.
Dupa monitorizarea encefalului unei serii de pacienti aflati sub hipnoza, vizualizand ceea ce se intampla pe parcursul desfasurarii unor sarcini, cat si in momentele de pauza, oamenii de stiinta de la Hull University, Marea Britanie, au detectat, prin rezonanta magnetica, ca hipnoza provoaca o serie de schimbari de activitate in ariile prefrontale si parietale ale creierului, implicate in procesul atentiei.
Seful echipei de cercetatori britanici, William McGeown este de parere ca acest studiu demonstreaza faptul ca hipnoza este un fenomen real si totodata aduce o confirmare stiintifica a acestei stari speciale, atat psihologica, cat si neurofiziologica, banalizata de multe ori in trecut.
El a mai precizat ca, datorita acestui studiu, nu va mai putea fi confundata sugestia prin hipnoza cu o stare de extrema relaxare. Se considera ca hipnoza are efecte „reale” asupra creierului.
Sedinte de hipnoza intr-un parc de distractii
Deoarece multi dintre adulti se tem de cursele vijelioase gen „montagne russe”, pentru a-i ajuta sa depaseasca frica si sa se poata bucura de distractie, conducerea unui parc de distractii din Marea Britanie a anuntat ca va organiza sedinte de hipnoza pentru acestia.
In acest scop s-a apelat la ajutorul unui terapeut specialist in hipnoza, renumitul Stephen Rigby care din luna octombrie anul trecut, ofera sedinte de hipnoterapie parintilor fricosi.
Terapeutul spera ca experienta dobandita prin hipnoza sa le fie utila parintilor si in alte situatii de viata cu care se pot confrunta zi de zi. Se pare ca hipnotizatii se distreaza mai bine, depasind teama de senzatii tari.
Magicienii mai „tari” decat psihologii
Incercand sa afle daca performantele si calitatile unor magicieni sunt reale, o echipa de psihologi din cadrul Universitatii British Columbia, condusa de cercetatorul in psihologie si hipnoza, Ronald Rensich a realizat un studiu in urma caruia multi dintre cercetatorii sceptici pana acum, au fost uimiti de perceptia, flerul si atentia magicienilor, de usurinta cu care niste oameni fara pregatire psihologica reuseau sa se joace practic, cu atentia, campul vizual si concentrarea mentala a sute de oameni care vizionau in direct spectacolele de magie.
„Cu toate ca in trecut s-au facut cateva incercari de a marca o granita intre magie, ocultism si cunoasterea stiintifica, cunostintele obtinute de aceasta categorie speciala si, din nefericire marginalizata de oameni, au fost ignorate cu buna stiinta de catre psihologia moderna”, declara Rensich la finalul studiului.
Cercetatorii sustin ca magicienii detin cunostinte superioare in cadrul captarii atentiei si provocarea starii de alerta a unei persoane, precum si a manipularii perceptiei acesteia.
Medicina si hipnoza
La noi in tara, hipnoza a beneficiat de sprijinul profesorului Gheorghe Marinescu, elev al lui Charrot. In unele tari, hipnoza este folosita in stomatologie si la nasterea fara dureri.
In medicina, anumiti practicieni folosesc aceasta stare pentru tratarea si ingrijirea afectiunilor cutanate, afectiunilor de stomac, a enurezisului dar si in cazuri de isterie sau nevroze anxioase.
Sunt autori care afirma ca persoanele cu imaginatie mai vie, cu spirit de aventura, spirit creativ literar artistic sau credinta religioasa pot fi mai usor hipnotizate. In schimb, sportivii si persoanele cu aptitudini pentru activitati stiintifice pot fi ostile hipnozei.
