Amazoanele, mit sau realitate?
Amazoanele sunt un popor mitic de femei razboinice semnificand feminitatea agresiva
Legenda antica povesteste despre un popor de femei sarmato-cappadocic de pe raul Thermodon, care, se spune, ca ocazional aveau relatii cu barbatii din triburile vecine doar cu scopul pro-creatiei, ca isi mutilau urmasii de sex masculin facandu-i sclavi si ca organizau mari campanii militare pe cai iuti, fiind inarmate cu arcuri, sageti si secure cu tais dublu. De asemenea, dupa spusele istoricului Diodor din Sicilia, amazoanele trebuie sa fi fost originare din vestul Africii de Nord, ele intreprinzand campanii de cucerire din Egipt pana in Asia Mica.
Legendele grecesti spun ca ar fi fost cu regularitate invinse de eroi masculini (Herakles, Teseu, Belerofon si Ahile) si ca pentru necumpatarea lor au fost obligate sa indure moartea.
Este greu de gasit o baza reala pentru acest mit, cu toate ca la unele popoare antice participarea femeilor la lupta nu era neobisnuita.
Anumite popoare aveau o organizare matriarhala, numele si proprietatile funciare fiind mostenite pe linie materna. Aceasta a dus evident, datorita exagerarii fanteziste a unei ordini sociale care pentru greci parea barbara si nefireasca, la imaginea simbolica a unei feminitati androfobe si razboinice.
Retorul grec Lysias (450-380 i.Hr.) descrie amazoanele si destinul lor astfel:
„Suverane peste multe popoare si, prin actiunile lor, asupritoare ale popoarelor vecine, ele aflasera de inaltul prestigiu al Greciei. Atunci, in speranta de a obtine gloria, si-au unit fortele cu popoarele razboinice si au pornit o campanie militara impotriva Atenei. Intrucat ele se confruntau cu barbati viteji, curajul lor s-a dovedit a nu fi mai mare decat cel caracteristic sexului lor. Aici au murit, au indurat pedeapsa nesocotintei lor si toate acestea au contribuit la gloria nemuritoare a vitejiei orasului nostru Atena …Prin urmare, prin faptul ca au ravnit in mod nedrept tinuturi straine (gloria militara), au pierdut ceea ce li se cuvenea de drept”.
Este vorba, evident, de o legenda ateniana care avertiza cu privire la marea influenta a femeilor asupra vietii publice, asa cum credea ca se incearca in Sparta unde fapte neinsemnate au tesut o viziune „fantastica” despre razboinicile insetate de sange.
