„Domeniile stiintei sunt asa de vaste si atragatoare ca nu m-am putut abtine de a le atinge mai pe toate. Daca in aerodinamica am un oarecare renume, aceasta nu inseamna ca nu am gasit in alte branse cateva lucruri interesante, atat in biologie, electronica, cristalografie, studii spatiale, hidrodinamica, studiul apei in general, optica, termodinamica, energie nucleara si asa mai departe…”
Iata exprimata, cum nu se poate mai bine, vastitatea orizontului stiintific al acestui mare savant-inventator. Desigur, istoria stiintei si tehnicii il prezinta in primul rand ca inventatorul si realizatorul primului avion cu reactie din lume, pilotul care pentru prima data a inaltat de la pamant un astfel de aparat si aceasta cu mai bine de trei decenii inainte ca aviatia cu reactie sa se impuna de plan mondial. Dar sa retinem de la bun inceput si extraordinara diversitate a creatiei sale, asa cum o exprima marturia sa.
Fiu al generalului Constantin Coanda, Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti in anul 1886; urmeaza cusurile Liceului „Sf Sava” din Bucuresti, pentru a trece apoi la Liceul Militar din Iasi, unde isi ia Bacalaureatul in 1903, ca sef de promotie. Captivat de tehnica, nu se dedica carierei armelor, ci se perfectioneaza in numeroase institute de invatamant superior din strainatate (Politehnica din Berlin-Charlottenburg, Universitatea din Liege, Institutul de Electrotehnica Montefiori, Scoala Superioara de Aeronautica si Constructii Mecanice din Paris). Pe ultima o absolva ca inginer de aviatie in 1909, in cadrul primei promotii.
De altfel, inca de timpuriu a fost atras de aeronautica. La liceul iesean construieste-la 18 ani-macheta unui avion propulsat de o racheta. Intre anii 1909-1910, Henri Coanda concepe si construieste apoi primul avion cu reactie din lume, introducand si conceptul de „turbopropulsor”. Avionul inventat de inginerul roman este expus la cel de al II-lea Salon International de Aeronautica din Paris in anul 1910 (unde din cele 12 aparate expuse, doua erau romanesti!) fiind experimentat in acelasi an, langa Paris, la Yssy-les-Moulineaux. O revista aeronautica din capitala Frantei scrie atunci ca este vorba de „unul dintre rarele aparate in care totul este nou”.
Coanda isi continua activitatea aviatica, constuind in anul 1911 primul avion bimotor din lume. Pleaca apoi in Anglia, unde realizeaza, la uzinele Bristol, originalul avion „Bristol-Coanda”. In 1916 creeaza un avion cu doua elice propulsive, montate la extremitatile fuselajului.
Geniul inventiv al lui Coanda se manifesta in domenii foarte variate. In conditiile lipsei de metal din timpul Primului Razboi Mondial, inventeaza rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. Construieste de asemenea elemente prefabricate pentru locuinte, pe baza unui nou material inventat de el. Creeaza si un nou sistem de transport tubular, de mare viteza, o instalatie pentru desalinizarea apei de mare etc…
Numele lui ramane legat si de „efectul Coanda” brevetat de el in anul 1934. Este vorba de faptul ca un jet de fluid, dupa ce atinge un perete, ramane aderent la acel perete. Dar jetul poate fi comandat sa se lipeasca de perete, de catre un alt jet de fluid. Se ajunge astfel la elemente de comanda pneumatica, utilizare in automatizari.
Pasiunea sa nu s-a limitat insa la stiinta si tehnica. Iubea literatura, filosofia, arta (a fost si un sculptor-amator talentat), ii placea sa cante la violoncel. A fost un polisportiv, practicand mai ales atletismul. Si-a pastrat, pana la o varsta inaintata, o tinuta zvelta si o expresie plina de incredere si optimism.
Dar preocuparea sa principala a fost stiinta si tehnica. Autor a peste 250 de inventii, Henri Coanda a fost un geniu inventiv deosebit de fertil. Efectul Coanda, de exemplu, si-a gasit numeroase aplicatii, cum ar fi dispozitivele de reducere a zgomotelor industriale de anumite categorii, pulverizarea insectofungicidelor, reducerea reculului la armele de foc etc.
Experiente interesante au fost intreprinse de savant si pentru utilizarea lor pentru zbor, el proiectand asa-numitele „aerodine lenticulare”.
Membru al Academiei Romane (1970) si al altor societati stiintifice din tara si strainatate, Henri Coanda a fost initiatorul prestigiosului Institut pentru Creatie Stiintifica si Tehnica (INCREST) din Bucuresti .
