Oare de ce venerau oamenii din trecut anumite stele? Este o buna intrebare. Nu incepusera, inca, sa cultive pamantul si admirau cerul si, mai ales, anumite stele. Isi imaginau acestia ca suntem „praf de stele” cum bine zice Carl Sagan, ca suntem o creatie a Universului? De abia in epoca contemporana am ajuns la asemenea concluzii, deci enigma persista ….
Cel mai vechi templu din lume, Göbekli Tepe (aflat în sudul Turciei), ar fi putut fi construit pentru a venera „Steaua Câine”, Sirius.
Situl ce dateaza de acum 11.000 de ani este format dintr-o serie de cel putin 20 de îngradituri circulare, însa doar câteva dintre acestea au fost descoperite de când situl a început sa fie excavat la jumatatea anilor ’90. Fiecare îngraditura este împrejmuita de un inel de coloane uriase de piatra, în forma de T, dintre care unele sunt decorate cu animale fioroase cioplite în piatra. În centrul fiecarui cerc se gaseau doi megaliti.
Göbekli Tepe reprezinta o infirmare a ideii unei „revolutii neolitice”, care sustine ca inventia agriculturii i-a stimulat pe oameni sa construiasca asezari si sa dezvolte civilizatia, arta si religia. Nu exista nicio dovada a agriculturii în apropiere de templu, sugerând ca, în acest caz, religia si-a facut prezenta prima.
„Am descoperit numeroase situri contemporane care erau asezari ale vânatorilor-culegatori. Göbekli Tepe este un sanctuar pentru oamenii ce traiau în aceste asezari”, spune Klaus Schmidt, arheolog sef ce coordoneaza acest proiect în cadrul Institutului Arheologic German din Berlin.
Cu toate acestea, specialistii nu stiu înca ce tip de religie caracteriza acest templu. Giulio Magli, un arheoastronom de la Universitatea Politehnica din Milano, a privit cerul pentru a obtine un raspuns. De altfel, si stâlpii templului de la Stonehenge din Marea Britanie sugereaza ca ar fi putut fi construit ca un observator astronomic, poate cu scopul de a venera Luna.
Magli a simulat cerul care ar fi fost vizibil din Turcia în perioada în care a fost construit Göbekli Tepe. De-a lungul mileniilor, pozitia stelelor pe cer se schimba datorita faptului ca Terra „se clatina” pe masura ce se învârte în jurul axei sale. Stelele care sunt lânga orizont vor rasari si apune în puncte diferite si pot chiar sa dispara complet, ca sa reapara câteva mii de ani mai târziu.
Astazi, Sirius poate fi vazuta de aproape oriunde din lume drept cea mai stralucitoare stea observata cu ochiul liber (cu exceptia Soarelui) si este totodata cel de-al patrulea obiect de pe cerul nocturn ca luminozitate, dupa Luna, Venus si Jupiter. Sirius este atât de vizibila, explica Magli, încât rasaritul si apusul sau reprezentau baza calendarului stravechi al egiptenilor. La latitudinea templului Göbekli Tepe, Sirius ar fi fost sub orizont pâna în jurul anului 9300 î.Hr., când ar fi devenit deodata vizibila.
„Probabil ca acest templu a fost construit pentru a urmari «nasterea» acestei stele”, spune Magli. „Va puteti imagina ca aparitia unui nou obiect pe cer ar fi putut genera chiar si o noua religie”, spune specialistul.
Folosind hartile existente ale Göbekli Tepe si imagini ale regiunii obtinute din satelit, Magli a desenat o linie imaginara între si paralela celor doi megaliti aflati în interiorul fiecarei îngradituri. Trei dintre inelele excavate par sa fie aliniate cu punctele de pe orizont în care Sirius a rasarit în 9100 î.Hr., 8750 î.Hr. si 8300 î.Hr.
Magli subliniaza ca rezultatele sunt preliminarii. Pentru efectuarea unor calcule mai precise este nevoie de un studiu complet efectuat cu instrumente precum un teodolit, ce permite masurarea unghiurilor orizontale si verticale. De asemenea, secventa în care au fost construite structurile nu este cunoscuta, astfel ca este greu de spus daca inelele au fost construite pentru a urmari Sirius pe masura ce rasarea din puncte diferite ale orizontului.
Excavatiile aflate în desfasurare ar putea contrazice ipoteza unei semnificatii astronomice, spune Jens Notroff de la Institutul Arheologic German din Berlin. „Înca dezbatem daca îngraditurile de la Göbekli Tepe erau cu sau fara acoperis. Daca aveau acoperis, atunci, desigur, era cam dificil ca acest templu sa fi fost folosit pentru monitorizarea cerului”, a concluzionat specialistul.
Sursa: New Scientist
