Organizatiile mafiote italiene traditionale au aparut în comunitatile satesti sau pastorale, iar primele lor manifestari sunt legate de viata rurala. Cu trasaturi definitorii precum structura bine conturata, caracterul ermetic asigurat prin “legea tacerii”, delimitarea sferelor de influenta si a zonelor operationale, dinamismul, flexibilitatea si adaptabilitatea la noile conditii dar in special interconexiunea cu puterea politica si stabilirea de relatii secrete în unele sectoare de stat, clanurile mafiote italiene apar constant in atentia publicului.
COSA NOSTRA, cu arie de actiune în Sicilia, functioneaza ca un holding multinational care beneficiaza de o lunga experienta si legaturi strânse cu ramura nord-americana; CAMORRA, cu arie operationala în zona orasului Neapole, din regiunea Campagna, este de orientare nationalista, rudimentara si compacta ca organizare; N’DRAGHETA, activa în zona de sud a regiunii Calabria, mai individualista si se manifesta cu turbulenta excesiva si CORONA SACRA UNITA, cea mai noua, cu arie de actiune în sudul regiunii Puglia, mica din punct de vedere al ariei de actiune pe plan national, se manifesta la fel de activ si violent.
De la furtul de vite la traficul de droguri
COSA NOSTRA si-a facut aparitia la începutul secolului al XVIII-lea, originea fiind strâns legata de cea a latifundiarilor care au dominat structura productiva a Siciliei pâna la începutul secolului al XIX-lea. “Nelegitimii” erau formati din administratori de firme, paznici, agenti fiscali, vatafi cu atributii de control a gestiunii, proprietatii si productiei de intermediere. “Dezmostenitii soartei” erau persoane fara nici un fel de proprietati, care traiau în mediul satesc, din rândul carora s-au format primele bande criminale care se ocupau, în principal, cu furtul de vite. COSA NOSTRA s-a nascut în momentul în care agentii fiscali s-au alaturat bandelor criminale din rândul “dezmostenitilor soartei” formând primele asociatii. Primul document în care se face referire la o grupare de tip mafiot în Sicilia dateaza din 1837 si reprezinta o semnalare a prefectului general de pe lânga Înalta Curte Criminala din Traponi, Pietra Cala Ulla, catre superiorii sai din Napoli.
COSA NOSTRA numara circa 5.000 de membri, ceea ce reprezinta un “om de onoare” la 1.000 de locuitori sicilieni. Unitatea de baza a organizatiei este “Familia”, care include mai multe grupe formate din “oameni de onoare” si “soldati”. “Capodecina”, sef al unui grup de zece mafioti, seful Mafiei, secondat de un ajutor al sefului, precum si unul sau mai multi consilieri. Deasupra familiilor se afla “comisia” sau “cupola”, condusa de un sef care reprezinta puterea absoluta a mafiei într-o anumita regiune sau provincie.
Pentru a intra in randurile mafiei este desfasurat un adevarat ritual de initiere. Un candidat trebuie sa demonstreze în prealabil reale calitati, dupa care este prezentat “oamenilor de onoare” în scopul testarii si stabilirii momentului oportun pentru aderare. În continuare, are loc o ceremonie de initiere, cu depunerea juramântului de legamânt, dupa care urmeaza acceptarea deplina si asimilarea noului membru de catre familie.
Una din principalele activitati este comertul clandestin cu stupefiante si spalarea banilor . Acest clan a stabilit inca de la inceputul anilor 1950 linii de trafic între sudul Frantei (morfina era transformata în heroina în Marsilia) si Statele Unite ale Americii. In 1970 cand Mafia nord-americana a început sa se reorienteze catre sud-estul asiatic, mafiotii italieni au început sa importe heroina turceasca pentru piata interna si sa practice contrabanda cu cocaina sud-americana.
Pentru acest clan , si nu numai, controlul în teritoriu este esential . Deviza organizatiei este aceea ca “o mafie fara teritoriu este ca un rege fara regat”.
‘NDRAGHETA.
Numele acestui clan mafiot provine de la cuvântul grecesc “ANDRAGHETOS”, care înseamna “om valoros si siret”. Si acest clan are o existenta mai indelungata, fiind pomenite de unele documente redactate de carabinieri din SEMINARA la sfârsitul secolului al XVIII-lea.
S-a constituit in contextul unor afaceri legate de proprietatea funciara, ce au determinat conflictele sociale dintre nobilime, burghezie si tarani. Taranii italieni ii considerau pe membrii acestui clan ca unicii lor aparatori contra “invadatorilor piemontezi” însa, cu timpul, acestia au început sa-si dezvaluie adevaratele intentii si preocupari de asasini, tâlhari si hoti.
N’DRAGHETA are astazi 144 de clanuri, cu un total de circa 5.600 membri, ceea ce reprezinta un mafiot la 383 locuitori calabrezi. Structura sa este predominant orizontala, fara comisii regionale sau provinciale. Clanurile sunt autonome, strict limitate la problemele interne, suspicioase fata de straini, iar membrii sunt deosebit de loiali si datorita faptului ca membrii unui clan sunt recrutati numai din sânul unei singure familii. Alte caracteristici sunt cele ale cifrului scris, obisnuit sau simbolic, pentru ascunderea comunicatiilor între membrii acesteia si rolul activ pe care femeile din Calabria il pot în avea in organizatie.
Ritualul pe care trebuie sa il treaca un nou membru este diferit de altor organizatii. Trebuie sa faca dovada loialitatii, ucigând sau ranind într-o maniera abila, curajoasa, fara scrupule . Ierarhia este reprezentata de “arborele stiintei” si cuprinde:trunchiul – “seful boston” sau “piesa nr. 90”, care este creierul coordonator, având putere de viata si de moarte asupra membrilor asociatiei.
Ramura principala este reprezentata de contabil si administrator; ramurile sunt expertii amplasati pretutindeni; ramurelele – noii recruti; florile – tinerii de onoare, viitori recruti, iar frunzele – tradatorii.
In anii 1960, familiile mafiote din N’DRAGHETA au început sa-si diversifice activitatea astfel ca, pe lânga controlul pietei fructelor, legumelor si practicarii operatiunilor speculative cu ulei comestibil, au trecut la contrabanda cu tigari, extorcari si sechestrari ,iar in 1970, la traficul cu stupefiante. Aceste clanuri mafiote au folosit fondurile financiare provenite din activitati ilegale pentru investitii în lucrari publice cum au fost: autostrada Calabria-Salerno si dublarea caii ferate Calabria-San Giovani.
CAMORRA NAPOLETANA a luat fiinta la începutul secolului al XIX-lea în Napoli, fiind semnalata de documentatia unui proces desfasurat în fata unui tribunal al asa-zisei “GRANDE MAMMA”, în anul 1819 . Era implicata în probleme politice, fiind folosita adesea în luptele interne dintre burboni si liberali. A fost solicitata de mai multe ori pentru a supraveghea rezultatele electorale.
A desfasurat in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial activitati de contrabanda cu tigari si operatiuni ilicite pe piata fructelor si legumelor.
Este singura organizatie criminala care, în urma unei invitatii speciale, a reusit sa faca parte dintr-un corp de politie, realizand o alianta între lumea interlopa si comunitatile locale. CAMORRA a contat întotdeauna pe sprijinul politicienilor, legaturile cu acestia dezvoltându-se, în mod deosebit, dupa cutremurul din 1980, când aceasta organizatie s-a implicat în procesul de reconstructie a zonelor devastate.
Organizatia este constituita din peste 100 grupari, care se formeaza si se destrama usor si numara aproximativ 6.700 membri afiliati, ceea ce reprezinta un mafiot la 855 locuitori ai regiunii.
Este liber constituita, neavând comisii de conducere provinciale sau regionale.
SACRA CORONA UNITA a aparut si s-a dezvoltat în Puglia, la începutul anilor ’80. A fost fondata de Giuseppe Rogoli, în închisoarea din Lecce, în noaptea de Craciun a anului 1983.
Este formata din 47 de clanuri si circa 1.560 membri concentrati în Brindisi, Lecce, Taranto si Bari. Organizatia are o structura ierarhica verticala, dupa modelul mafiot sicilian, cu o comisie care mediaza conflictele dintre clanuri, desfasoara activitati de infiltrare în diferite medii de interes, practicând din plin metoda coruptiei, hotarand asupra asasinatelor privind personalitati incomode italiene.
Printre activitatile sale criminale sunt operatiuni de trafic de droguri, în special pe ruta Balcani,specula, camataria, loteriile ilegale, operatiuni de “spalare a banilor murdari”.
Legaturi cu alte organizatii criminale
Sefii anumitor organizatii, precum CAMORRA, Umberto Ammaturo, Eduard Berdellino si Michele Zazo, au fost initial “oameni de onoare” ai COSA NOSTRA. În S.U.A., COSA NOSTRA nord-americana s-a creat ca o ramura a organizatiei mafiote siciliene, ceea ce denota strânse legaturi între aceste structuri. În Germania, s-a descoperit ca grupari de imigranti sicilieni, asociate dupa modelul mafiot, desfasoara activitati de investitii si au format esaloane ale fortei de munca, angajate.
Clanurile mafiote neitaliene
Pe langa aceste clanuri mafiote traditonale, in ultimii ani si-au facut din ce in ce mai mult simtita prezenta clanuri mafioate de origine straina. Cele mai active sunt albaneze si rusesti. Ele actioneaza cu o un grad de violenta mult mai ridicat decat al mafiei italiene.
Mafia Albaneza este cea mai violenta dintre mafii extracomunitare. Albanezii sunt considerati printre cei mai saraci locuitori, care nici nu au o apetenta spre muca si castiguri legale . Clanurile mafiote precum Banda de Fier au laboratoare clandestine pentru produs heroina, care prelucreaza recolta strânsa de pe plantatiile din zona. Drogul este produs chiar si în familie, în locuinte particulare. Alte clanuri precum Banda din Berat, se ocupa de racolarea de prostituate si aducerea lor în Italia. Mafia pasapoartelor din Tirana, falsifica documente de calatorie si le furnizeaza candidatilor care doresc sa imigreze ilegal . Sunt contrafacute, cu precadere, pasapoarte olandeze si belgiene.Mafia flotei pescaresti îsi are sediile în localitatile Durres si Senghini, ocupându-se cu transportarea clandestinilor. Mafia de la Vlora este centrul transportatorilor de droguri, de armament si a imigrantilor clandestini avand salupe de mare putere.Mafia autoturismelor furate, cu sediul la Durres, si-a organizat piata de desfacere în zona portului, unde se procedeaza la operatiuni deschise de vânzare-cumparare.
Mafia Rusa se ocupa cu reciclarea de fonduri , cumpara societati agricole si industriale, imobile de valoare mare, hoteluri, centre comerciale. Un procent insemnat din investitiile rusesti în strainatate sunt realizate cu fonduri rezultate din operatiuni ilicite zona preferata ramânând coasta Marii Adriatice. Ca si mafia albaneza, actioneaza cu violenta, fara prejudecati, evita ciocnirile deschise cu autoritatile italiene si încearca sa iasa cât mai putin si cât mai rar în evidenta.
Veniturile mafiei reinvestite in afaceri legale
Se estimeaza ca, anual, organizatiile criminale italiene „învârt” 120-180 miliarde de euro. Atfel, adunate, mafiile italiene ar avea un venit anual mai mare decât PIB-urile Sloveniei, Estoniei si Croatiei. Actionand tot mai legal, mafiotii italieni si-au gasit noi metode de spalare a banilor murdari.
Numai o parte din banii obtinuti ilegal, este reinvestita în activitati infractionale traditionale (droguri, arme etc.), restul fiind transferat în economia legala din multe tari europene, sub diverse forme.În prezent, aproape orice întreprindere de crima organizata din Italia actioneaza prin intermediul unor sisteme de companii, are parti financiare în societati comerciale legale si institutii de credit, contribuind la functionarea statelor împotriva carora actioneaza.
Lupta contra mafiei – o cauza pierduta ?
Statul italian are un adevarat sistem de masuri luate si organisme infiintate pentru combaterea mafiei, atat la nivel national cat si la nivel local. Comisia Parlamentara Antimafia, are rolul de a verifica modul de aplicare al legilor si îndrumarilor date de Parlament cu privire la asociatiile mafiote, Procuratura Nationala Antimafia, coordoneaza activitatea de urmarire penala si cercetarea organizatiilor mafiote, Departamentul de Investigatii Antimafia, coordoneaza investigatiile generale cu privire la crima organizata si conduce efectiv investigatiile politiei judiciare referitoare la asociatiile criminale de tip mafiot. La nivel local actioneaza organisme precum Departamentele districtuale antimafia, localizate în fiecare district judiciar, având în responsabilitate activitatea de investigatii referitoare la crima organizata din raza de actiune a Curtii de Apel Districtuale.
Operarea de arestari în rândul membrilor asociatiilor mafiote , confiscarea averilor realizate prin mijloace ilicite si sanctionarea functionarilor publici, în special a primarilor corupti sunt doar cateva dintre masurile luate de autoritati. In ciuda unor importante lovituri date in ultimii ani, clanurile mafiote isi vad in continuare de afaceri, lupta contra lor fiind departe de a fi castigata.
