Omul artificial ,o creatie S.F. din ce in ce mai aproape de realitate
O stire recenta ne anunta ca oamenii de stiinta au reusit, dupa o munca de 15 ani, sa creeze în laborator primele componente de ADN artificial. Se vorbeste despre un viitor fara limite, având în vedere perspectivele pe care aceasta descoperire ni le pun în fata. Descoperirea considerata revolutionara, daca ea se dovedeste reala, a fost anuntata într-un studiu publicat în revista Nature, în luna mai a acestui an. Coordonatorul acestui studiu, Floyd Romesberg, este convins ca celula ADN creata în laborator stocheaza o mare cantitate de informatii genetice, afirmând ca este pentru prima oara când ADN-ul sintetic e prezent alaturi de o forma naturala de viata. Ce ar putea sa obtina omenirea în urma acestei reusite?
Se vorbeste deja despre faptul ca omenirea este mai aproape de celule în stare sa produca singure medicamente, dar si forme de viata care nu seamana cu nimic de pe planeta noastra. Cum ar veni, un fel de extraterestri creati chiar de noi! Sau un fel de oameni artificiali! Lasând la o parte aceste aprecieri spectaculoase, iarasi, mai aproape de literatura S.F. decât de realitatea demonstrabila, sa spunem ca încercarile de a crea un ADN sintetic sunt mai vechi, anunturile de presa datând cam de prin 2008.
Un viitor fara limite?
Dupa cum se stie, ADN-ul de pe Terra este alcatuit din doar patru subunitati, cunoscute sub numele de nucleotide. Acestea sunt reprezentate de literele A, T, C si G. Acum, oamenii de stiinta i-au adaugat înca doua componente. Astfel, viata nu mai e posibila doar datorita acestor patru subunitati. S-a ajuns la ideea ca un organism viu poate fi creat exclusiv din nucleotide artificiale, care sa semene foarte putin cu cele naturale. Aceasta afirma Steven Benner, cel care a început sa faca asemenea cercetari în anii 80. „Daca mergi înapoi si rescrii evolutia timp de patru miliarde de ani, poti obtine un sistem genetic diferit”, a declarat el pentru prestigioasa publicatie Nature, care îi gazduieste afirmatiile.
Întorcându-ne în timp, sa amintim ca în 2010, dr. Craig Venter, unul dintre cercetatorii care au ajutat la schitarea hartii genomului uman, a creat prima forma de viata sintetica din lume, un cromozom artificial, folosind produse chimice pe care le-a inoculat în ADN-ul celulei unei bacterii, dupa cum nota publicatia Telegraph. Daca cercetarile sunt reale, în schimb viziunile cercetatorului frizeaza iarasi literatura S.F.: ideea ca in viitor vor putea fi trimise sonde-robot în spatiu, pentru a scana secvente ADN ale formelor de viata extraterestre, pentru ca apoi acestea sa fie reproduse pe Pamânt!
Si viziunile continua: „În anii care vor veni, va fi posibil sa se proiecteze printr-un software o mare varietate de celule (sintetice) pe calculator. Crearea de celule de la zero ne va deschide posibilitati extraordinare”, afirma Craig Venter, e drept nu într-o revista de specialitate, ci în ultima sa carte, „Viata la viteza luminii: De la dubla elice la începutul vietii digitale”. Dupa modelul realitatii digitale, cea generata de computerele de azi, cercetatorul crede ca în viitor, oamenii vor reusi sa „imprime” organisme cu ajutorul unei imprimante 3D care utilizeaza material biologic. „Nu este departe ziua când vom fi în masura sa trimitem o unitate robotizata pe alte planete pentru a citi secventa de ADN de la orice forma de viata extraterestra, chiar microb, care ar putea fi gasita acolo.
Daca vom transmite informatia înapoi, pe Pamânt, ar trebui sa fim în masura sa reconstruim genomul acesteia. Versiunea sintetica a unui genom martian ar putea fi apoi folosita pentru a recrea viata de pe Marte pe Pamânt, de exemplu”, îsi continua omul de stiinta viziunile care seamana teribil cu cele ale unui alt om de stiinta, Arthur C. Clarke, care în anii 70 era convins ca în anul 2000 vom convietui cu masini neuronale. Un deziderat care nu a fost atins nici macar azi.
Prima celula vie
În anul 2010, si revista americana Science publica un studiu care anunta lumea stiintifica mondiala ca a fost realizata prima celula vie cu gene sintetice, o descoperire care reprezenta un urias pas înainte pentru descifrarea mecanismelor vietii, deschizând drumul catre fabricarea de organisme artificiale. Era vorba despre reusita cercetatorului Craig Venter. Dupa cum marturisea cercetatorul, o încercare similara mai fusese facuta si cu doi ani înainte. Craig Venter anunta atunci ca a reusit sa produca un genom bacterian 100% sintetic, prin lipirea unor secvente de ADN, sintetizate bucata cu bucata, pentru a reconstrui astfel genomul complet al bacteriei Mycoplasma genitalium.
Genomul a fost apoi transplantat într-o alta bacterie, numai ca transferul a fost un esec, pentru ca bacteria nu a „functionat”. Cercetatorii nu au disperat, ei au reluat tehnicile elaborate în 2008. Genomul pe care l-au fabricat ulterior este copia unui genom existent, cel al bacteriei Mycoplasma mycode, dar cu secvente de ADN suplimentare, pentru a putea fi identificat. Cercetatorii au transplantat apoi genomul sintetic într-o alta bacterie, denumita Mycoplasma capricolum, de data asta cu succes, ei reusind sa „activeze” celulele acesteia.
Ajungând în acest punct, Craig Venter a declarat ca echipa de cercetatori cu care colaboreaza va încerca sa produca alge capabile sa capteze bioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de sera, si sa produca noi carburanti ecologici. Mai departe, se intentioneaza ca prin cercetari viitoare sa se dezvolte productia de noi vaccinuri, sa se reuseasca fabricarea de noi substante chimice, a unor ingrediente alimentare si a unor bacterii capabile sa purifice apa. Utilizari mai cu picioarele pe pamânt în comparatie cu viziunile despre „realizarea unor fiinte extraterestre” sau a unui „om artificial”. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca ADN-ul artificial „aduce mai multe probleme etice decât oportunitatile pe care le prezinta cercetatorii”, dupa cum declara recent dr. Eugene Chan, seful Institutului de Medicina ADN din Cambridge, Massachusetts. Si asta pentru ca reusita referitoare la ADN-ul artificial altereaza compozitia genetica a celulei, în ciuda credintei ca ADN-ul creat natural de organismele vii nu ar trebui modificat.
În concluzie, se întrevede folosirea descoperirii lui Craig Venter pentru aplicatii terestre senzationale, în vreme ce aplicatiile „extraterestre” ramân doar niste viziuni înfricosatoare foarte potrivite în viitoarele filmele s.f. de la Hollywood.
Sursa : Revista Magazin