Existenta unei civilizatii evoluate, care sa fi aparut în urma cu peste 9.000 de ani, parea pâna de curând o idee de domeniul legendei, al fanteziei. Descoperiri arheologice recente sugereaza însa ca ar trebui sa rescriem cartile de istorie si sa completam pe lista marilor civilizatii ale lumii si o cultura pâna acum necunoscuta, care a fost stearsa de pe fata pamântului în urma unui cataclism.
Gunung Padang este un complex megalitic situat în provincia indoneziana West Java. Este cel mai mare sit de acest fel din Asia de sud-est si, potrivit unor cercetari recente, este chiar mai vechi decât piramidele egiptene.
Gunung Padang înseamna în limba localnicilor „Muntele de Lumina” sau „Muntele Iluminarii”. Situl arheologic se afla la o altitudine de 885 de metri, pe Muntele Padang, lânga satul Karymukti.
Complexul magalitic se întinde pe 25 de hectare. Este format dintr-o serie de terase cu pereti pe piatra, care seamana cu zidurile de la Machu Pichu, din Peru.
În vârf se poate ajunge urcând 400 de trepte. Terasele sunt acoperite cu pietre de mari dimensiuni, de origine vulcanica.
Potrivit arheologilor, acest complex a fost construit pentru ritualuri religioase, fiind asociat si cu o legenda locala, portrivit careia regele Siliwangi a vrut sa ridice aici un palat, într-o singura noapte.
Complexul a fost descoperit prima data de un cercetator danez, N.J. Krom, în anul 1914 si redescoperit ulterior în 1979, de localnici, care l-au considerat un loc sacru.
Initial, satenii au crezut ca acesta este un deal natural, dar cercetari recente sugereaza ca este de fapt o piramida în trepte, asemanatoare cu cele din America de Sud, care avea în vârf megaliti dispusi pe 5 terase.
Analizele efectuate cu georadare au aratat ca exista constructii si sub acest complex, sub Muntele Padang, probabil mai multe încaperi de mari dimensiuni.
Situl arheologic este alcatuit din 4 straturi. Primul dateaza din jurul anului 600 î.Hr., al doilea din anul 4.900 î.Hr., iar ultimele doua sunt mult mai vechi.
Datarea cu carbon, realizata în anul 2012, a aratat ca monumentele aflate la 3-4 metri sub pamânt au o vechime de 6.500 de ani, iar cele care se afla la 8-10 metri sub suprafata au o vechime de peste 12.000 de ani. Constructiile coboara pâna la 15 metri în subteran.
chi.O alta testare cu carbon, realizata de Beta Analytic din Miami, Florida, la o adâncime de 12 metri, sugereaza ca structura ar avea o vechime de peste 16.000 de ani.
Trebuie precizat ca în aceasta perioada (în jurul anului 10.000 î.Hr.) Indonezia nu era un arhipelag cum este acum, ci parte a unui mare continent numit de geologi Sundaland, care a fost acoperit de ape la sfârsitul erei glaciare, când a crescut nivelul marilor. Din Sundaland nu au mai ramas acum decât peninsula Malaysia si insulele care formeaza acum arhipelagul Indonezia.
Pâna de curând, istoricii credeau ca oamenii care au trait aici în timpul ultimei ere glaciare erau vânatori-culegatori primitivi, care nu ar fi putut pune bazele unei civilizatii evoluate.
Potrivit cartilor de istorie, primele orase au fost construite în Mesopotamia abia în jurul anului 3.500 î.Hr. si apoi în Egipt, iar cele mai vechi complexe megalitice (cele din insula malteza Gozo) dateaza din jurul anului 4.000 î.Hr.
Legendara Atlantida, contemporana cu civilizatia de la Gunung Padang
Legenda Atlantidei, prezentata de Platon în celebrele sale dialoguri Timaeus si Critias, scrise în jurul anului 360 î.Hr., a fost respinsa de istorici ca pura fantezie în special pentru ca în perioada mentionata în scrierile istoricului grec (anul 9.600 î.Hr.) se considera ca nu ar fi putut exista o civilizatie avansata, conform datelor de pâna acum.
Interesant este însa ca aceasta perioada coincide cu sfârsitul ultimei ere glaciare si probabil cu epoca de înflorire a culturii de la Gunung Padang.
Danny Natawidjaja, geolog la Centrul de Cercetare pentru Geotehnologie din cadrul Institutului Indonezian pentru stiinte, crede ca aceasta civilizatie a fost distrusa de un cataclism, asemeni Atlantidei lui Platon, probabil de cresterea brusca a nivelului marilor si oceanelor de la finalul erei glaciare.La fel ca în legenda greceasca, ar fi avut loc cutremure puternice si inundatii devastatoare, între anii 10.900-9.600 î.Hr.., provocate de topirea calotelor glaciare si de încalzirea rapida a climei.
„Este greu sa ne imaginam cum era atunci viata pe planeta noastra. O perioada a cataclismelor la nivel global. Multe specii de animale au disparut atunci, printre care si mamutii. Instabilitatea climei i-a afectat nu doar pe vânatorii-culegatori de care vorbesc istoricii, dar a distrus si o mare civilizatie, care a fost practic stearsa din istorie”, crede Danny Natawidjaja.
Natawidjaja spune ca la Gunung Padang a existat o civilizatie la fel de evoluata ca aceea din Egiptul antic, dar mult mai veche decât aceasta.
Ciment folosit pentru repararea coloanelor, acum 13.000 de ani
Presedintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a declarat recent ca este convins ca aici se afla cel mai vechi monument preistoric din lume. El a vizitat în luna martie situl Gunung Padang si a dispus organizarea unui proiect amplu de excavari si cercetare arheologica.
O comisie speciala a cercetat înca de anul trecut complexul si a demonstrat ca în subteran constructiile sunt pozitionate perfect pe axa est-vest, fiind prin urmare facute de mâna omului.
Arheologii, coordonati de Ali Akbar de la Universitatea Indonezia, au descoperit aici un material similar cimentului, folosit pentru unele coloane de piatra care fusesera sparte si apoi reasamblate.
O echipa de geologi, condusa de Andang Bachtiar, a aflat detalii despre compozitia acestui ciment antic. El contine 45% fier, 41% dioxid de siliciu si 14% lut care are în componenta diferite minerale si carbon. Materialul astfel obtinut era foarte rezistent si aderent. Aceasta descoperire demonstreaza ca vechea civilizatie care a construit complexul Gunung Padang avea cunostinte avansate de metalurgie.
Analiza elementelor de carbon din acest ciment, descoperit la 8-10 metri în subteran, arata ca materialul are o vechime de aproximativ 13.000 de ani!!!!
Complexul Gunung Padang poate fi vizitat de turisti, iar biletul de intrare costa echivalentul a doar 17 centi. Localnicii si autoritatile locale sunt însa îngrijorate ca acest sit ar putea fi distrus sau vandalizat, de aceea fac apel la protejarea si conservarea lui.
Acesta nu este însa singurul complex megalitic care pare sa contrazica toate cartile de istorie. Gobekli Tepe este un alt deal construit de om, în sud-estul Turciei si excavat de profesorul Klaus Schmidt, de la German Archaeological Institute ( am vorbit de Gobekli Tepe intr-un articol anterior ) .
Situl arheologic este format din cercuri megalitice din piatra si a fost îngropat intentionat, ca sa arate ca un deal natural. Cercurile megalitice dateaza din jurul anului 9.600 i.Hr. Nu se stie exact care era rolul acestei structuri, dar Schmidt crede ca aici erau sanctuare neolitice. Complexul se afla la 760 de metri deasupra nivelului marii.
Constructiile dateaza din doua perioade distincte: în prima etapa (mileniul X î.Hr.) au fost ridicati pilonii uriasi de piatra, în forma de T, dispusi în mai multe cercuri. Cercetarile au demonstrat existenta a 20 de cercuri, cu aproximativ 200 de piloni, fiecare pilon având 6 metri înaltime si cântarind 20 de tone.
În a doua etapa a constructiei au fost adaugati unor piloni mai mici, dispusi în încaperi rectangulare. Sanctuarele au fost abandonate la sfârsitul mileniului al VIII-lea i.Hr .
Surse: Graham Hancock, The Jakarta Post,
