Niels Bohr, un pionier al fizicii cuantice, a ales simbolul taoist al Yin si Yang ca emblema a sa. Acesta a vazut, de exemplu, ca anumite stari ale particulelor prezinta similitudini cu manifestarile celor doua concepte Yin si Yang din cultura clasica chineza.
Multe concepte din stiinta antica chineza corespund ideilor fizicii ultimului secol. Haideti sa vedem câteva exemple:
1. Cele opt Trigrame si aranjamentul particulelor
Cele opt trigrame sunt prezentate în cartea clasica chineza ”I Ching” („Cartea Schimbarilor”), o opera fundamentala în istoria chineza. Fiecare trigrama reprezinta principiile esentiale ale realitatii iar acestea sunt aranjate într-un tipar octogonal format în baza relatiilor si interactiunilor dintre ele.
În cartea sa din 1975, “The Tao of Physics”(„Calea Fizicii”) fizicianul Fritjof Capra a notat ca acest tipar octogonal este similar în anumite feluri cu octetul mezon „în care particulele si antiparticulele ocupa pozitii opuse”. Partea importanta pentru Capra este ca notiunea de structura si schimbare este similara.
”Atât fizica moderna cât si gândirea antica chineza considera schimbarea si transformarea drept aspectul primar al naturii, si vad structurile si simetriile generate de schimbari drept ceva secundar”, a notat acesta.
2. Cartea Schimbarilor si Teoria Misterioasa a Totului
Fizica moderna s-a dezvoltat pe fundamentul teoriei relativitatii generalizate si al fizicii cuantice. Problema este ca cele doua sunt contradictorii.
În 1999, Brian Greene a scris în cartea sa nominalizata la Pulitzer, „Universul Elegant”: „Asa cum sunt ambele formulate în prezent, relativitatea generalizata si fizica cuantica nu pot fi corecte amândoua. Cele doua teorii care stau la baza progresului imens al fizicii din ultima suta de ani – progres care a explicat expansiunea Universului si structura fundamentala a materiei – sunt mutual incompatibile”.
Relativitatea functioneaza bine pentru întelegerea universului la scara larga, a stelelor si a galaxiilor etc. Fizica cuantica functioneaza bine pentru întelegerea universului la cea mai mica scara, aceea a atomilor, particulelor subatomice etc. Oamenii de stiinta cauta asa numita „teorie a unificarii”, care sa le acopere pe amândoua.
Teoria stringurilor s-ar putea înscrie în aceasta directie. În termeni simplificati, teoria stringurilor concepe universul ca fiind compus din corzi (stringuri) mai degraba decât din puncte separate. Un electron, de exemplu, nu ar fi un punct ci mai degraba o parte a unui string. Daca stringul oscileaza într-un anume fel, el se comporta ca un electron, daca oscileaza în alt mod, s-ar putea comporta ca un foton sau un quarc. Aceste stringuri ar putea proveni dintr-o alta dimensiune, lipsita de gravitatie.
Când Capra îsi redacta tratatul în anii 1970, teoria matricei-S, precursoare a teoriei corzilor, era la moda (desi era înca la frontiera stiintei).
Capra scria: „Din gândirea orientala, ‘I Ching’ este probabil analogia cea mai apropiata de teoria matricei-S. În ambele sisteme, accentul cade mai degraba pe proces si nu pe obiecte. În teoria matricei-S, aceste procese sunt reactiile particulelor care dau nastere tuturor fenomenelor din lumea hadronilor [clasa de particule subatomice].
„În ‘I Ching’, procesele de baza sunt denumite ‘schimbari’ si sunt vazute drept esentiale pentru întelegerea tuturor fenomenelor naturale”.
3. Întelegerea lui Lao Zi legata de particulele subatomice
Lao Zi, fondatorul Taoismului din secolul VI î.Hr., a notat: „Tao a dat nastere la unu, unu a dat nastere la doi, doi a dat nastere la trei, si trei a dat nastere nenumaratelor lucruri. Toate nenumaratele lucruri poarta Yin-ul pe spate, iar pe Yang îl îmbratiseaza”.
Unii cercetatori cred ca afirmatia lui Lao Zi se potriveste cu diferitele niveluri de particule: molecule, atomi, electroni si asa mai departe.
Electronii sunt particule subatomice cu o încarcatura electrica negativa. Protonii sunt particule subatomice cu o încarcatura electrica pozitiva. Acestea prezinta paralelisme cu polaritatea Yin si Yang din Taoism.
Diferenta se vede prin prioritati
Obiectivele stiintei antice chineze sunt diferite fata de cele ale fizicii moderne. Stiinta chineza antica se concentra pe spiritual, si a recunoscut atât existenta imateriala, cât si pe ce materiala. Comparatia dintre stiinta chineza antica si fizica moderna ramâne imprecisa, din cauza faptului ca abordarile si cadrul lor sunt diferite.
În orice caz, unii din cei mai mari fizicieni moderni au fost inspirati de stiinta Chinei antice.
Fizica cuantica a aratat ca observatorul poate schimba rezultatul unui experiment pur si simplu prin actul de observare. Fenomenul este complet neexplicat pâna în prezent, negând, de fapt, “materialismul” cu totul. Noile teorii ale fizicii, care încearca sa explice acest fenomen, sunt atât de revolutionare încât se poate spune ca fizica se afla pe marginea unei schimbari majore, care va rasturna din temelii abordarile actuale.
„Misticii spun de asemenea ca observatorul si obiectul observat fuzioneaza, ele nu mai pot fi separate”, a afirmat Capra. Este posibil chiar ca intentia cercetatorilor sa influenteze rezultatul experimentelor. Unele studii au demonstrat efectele intentiei mintii umane asupra realitatii fizice, chiar daca ideea nu a fost înca adoptata pe scara larga de societate. Dean Radin de la Institutul de Stiinte Noetice si William A. Tiller din partea Universitatii Stanford sunt doi oameni de stiinta care au explorat acest subiect.
Punctul de plecare spiritual al stiintei antice fata de punctul materialist absolut, din care porneste stiinta moderna ar putea produce rezultate diferite.
„Stiinta noastra occidentala a fost obsedata înca din secolul al XVII-lea de notiunea de control al omului asupra naturii”, a afirmat Capra. ”Aceasta obsesie a dus la dezastru”.
