Fii vesel si cu ganduri pozitive:
Cu totii dam uneori astfel de sfaturi unui prieten, unei rude sau unui coleg care este bolnav, ingrijorat sau nu este in apele lui. Nu poate face rau, corect?
De fapt, dovezile stiintifice din ultima jumatate de secol arata in mod clar ca sentimentele – atat cele bune, cat si cele rele – ne afecteaza in multiple moduri: sanatate, activitati scolare, performantele la munca, relatiile sentimentale si multe altele. Fie ca resimtim aceste sentimente in mod natural sau intentionat ( astazi voi avea numai ganduri bune) – sentimentele noastre sunt intr-un fel ca in vechea expresie “esti ceea ce mananci”.
In mare parte in decursul istoriei, evaluarea academic stiintifica a simtamintelor a fost un domeniu majoritar al filozofilor. Consemnarile istorice de la vechii chinezi, greci sau alte culturi abunda de discutii filozofice despre simtamintele umane. Natura si insemnatatea sentimentelor era un lucru proeminent in mintile si scrierile printre altii, ale lui Confucius, Platon, Aristotel, Descartes, Sf. Toma din Aquino si Machiavelli.
Doar din secolul 19 … au inceput sa apara substantiale analize empirice scrise , atunci cand personalitati deosebite au avut abordari mai stiintifice.
Dupe ce au inceput prin a fi domeniul filozofilor pentru mii de ani, sentimentele sunt acum observate cu atentie in laboratoarele secolului 21, unde savantii pot efectiv observa efectele lor asupra DNA-ului uman.
Intentia demonstrata a fi o forta puternica in schimbarea ADN-ului
Specialistul in biologie celulara Glen Rein si directorul de cercetari al IHM, Rollin McCraty, au condus la inceputul anilor ’90 o serie de experimente implicand ADN-ul si sentimentele generate intentionat. O decada mai tarziu, interesul starnit de aceste experimente inca persista. Dupa numeroase cereri, McCraty a rezumat datele experimentelor si a publicat rezultatele cercetarilor in 2003 intr-un scurt raport intitulat Modularea conformatiei ADN prin intentie concentrata asupra inimii.
“Rezultatele ofera dovezi experimentale pentru a sprijini ipoteza ca aspecte ale moleculei de ADN pot fi alterate structural cu intentie”, au scris Rein si McCraty. “Dupa cunostintele noastre, acest studiu a fost primul care sa coreleze modalitati electrofiziologice specifice cu capacitatea de a cauza schimbari in tinta biologica (ADN) din afara corpului. Datele indica faptul ca atunci cand indivizii sunt intr-o stare de iubire, concentrata asupra inimii si intr-un mod mai coerent de functionare fiziologica, ei au o mai mare capacitate de a altera conformatia (forma sau structura) ADN-ului.”
Participantii la experimente au inclus un grup test de indivizi antrenati si experimentati in tehnicile HeartMath de construire a coerentei si un grup de control care nu poseda astfel de abilitati. Fiecare participant la grupurile testate a tinut in mana o mostra de ADN dintr-o eprubeta si a fost indrumat sa utilizeze trei metode diferite – cate una o data in teste separate – pentru a face mostra sa se curbeze sau sa se indrepte. Fiecare participant al grupului de control s-a concentrat doar asupra dobandirii aceluiasi rezultat folosind o singura metoda.
Coerenta inimii si ADN-ul
Este important de notat ca scopul antrenarii participantilor la grupul test in tehnicile HeartMath a fost de a le da putinta sa genereze stari de inalta coerenta, despre care cercetatorii credeau ca ar fi cheia pentru a dovedi ipoteza lor: intentia concentrata asupra inimii poate schimba conformatia unei mostre controlate de ADN dintr-o eprubeta. Coerenta este o stare marcata de interactiuni mai ordonate sau mai coerente intre variatele sisteme ale corpului, inclusiv ritmuri mai ordonate ale inimii.
Metodele urmatoare au fost utilizate de fiecare grup pentru a incerca sa afecteze mostrele de ADN:
- Intentia de a face ADN-ul sa se schimbe in timp ce era mentinuta o stare de concentrare asupra inimii, generand sentimente de iubire si apreciere.
- Mentinerea unei stari de concentrare asupra inimii, dar fara nici o intentie de a provoca vreo schimbare a ADN-ului.
- Intentia de a provoca schimbari ADN-ului in timp ce se gaseau intr-o stare normala.
- Mentinerea unei stari de concentrare asupra inimii cu intentia de a cauza schimbari ADN-ului.
Rezultate
- “Indivizii capabili de a genera rate inalte ale coerentei inimii au fost capabili de a schimba conformatia ADN-ului potrivit intentiilor lor”, au descoperit Rein and McCraty. In general participantii cu cele mai inalte niveluri de coerenta au afectat in cel mai inalt grad mostrele.”Participantii la grupul de control au aratat rate scazute ale coerentei inimii si au fost incapabili de a schimba intentionat conformatia ADN-ului. Este important de notat ca atat intentia de a provoca o schimbare, cat si coerenta inimii au fost variabile importante pentru rezultatele experimentelor.”
Studii nonlocale despre ADN si sentimente
… In raportul lor, Rein si McCraty au abordat si chestiunea proximitatii fizice a subiectilor testelor fata de mostrele de ADN – la urma urmei, au tinut eprubetele in mainile lor in timpul experimentelor – ar fi putut sa le schimbe in vreun fel. Chestiunea era daca energia provenind de la campul electromagnetic generat de inima umana ar fi putut face schimbarile asupra mostrelor ADN.
“Un numar de studii nonlocale in care oamenii au avut intentia de a afecta un sistem biologic la distante mari au revelat de asemenea efecte dramatice”, au scris Rein si McCraty. “In aceste studii, distanta dintre tinte si oamenii avand intentia respectiva sunt dincolo de cele la care campurile electromagnetice conventionale pot media efectul in masura in care se poate imagina o astfel de interactiune.”
Ei au citat unul dintre studiile nonlocale pe care le-au condus in care un individ era la 900 m de o mostra de ADN. “In acest exemplu, intentia a fost de a mari curbura secventei de ADN… Rezultatele de la o serie de 5 testari nonlocale (inclusiv testarea de 900 de m), a demonstrat o schimbare semnificativa a conformatiei ADN”.
Rezultatele experimentelor lui Rein si McCraty ridica unele posibilitati interesante, pe care ei le discuta in raportul lor.
“Desi ADN-ul utilizat in acest experiment a fost extras de la o sursa exogena(externa), este probabil ca propriul ADN al individului sa fie mai ‘acordat’ sau rezonant, si de aceea chiar mai usor de a raspunde la intentiile acelei persoane”, au spus ei. “Astfel, desi clar ca este nevoie de teste in continuare, este de imaginat ca indivizii ar putea influenta propriul lor ADN printr-un proces de sus in jos(top-down, adica de la minte la materie, n.t.) asa cum a fost descris acesta, producand in mod potential efecte de o si mai mare magnitudine decat cele observate in acest studiu”.
Urmeaza alte implicatii potentiale ale acestor experimente. Autorii noteaza ca aceste implicatii impun cercetari suplimentare:
- Deoarece schimbarile in ADN din aceste experimente au loc de fapt biologic intr-un numar de functii vitale ale celulei, inclusiv replicarea si repararea ADN-ului, conceptul ca intentia umana poate influenta procesele din celula umana este un concept sprijinit de date experimentale.
-
Descoperirea conform careia coerenta inimii a fost cheia pentru realizarea rezultatelor acestor experimente ar putea ajuta la o mai buna intelegere a rolului sentimentelor si atitudinilor pozitive din aceste domenii critice: sanatate si vindecare; fenomene precum efectul placebo; remisia spontana(resorbirea tesutului) cancerului; recompensele in materie de sanatate conferite de o credinta puternica; si efectele pozitive ale rugaciunii.