Reuniunea CAIPAN de la Paris, un nou inceput pentru ufologie

Reuniunea CAIPAN de la Paris, un nou inceput pentru ufologie
Ufologia intra intr-o noua era in urma reuniunii oamenilor de stiinta, care se ocupa cu acest domeniu, la Paris in iulie 2014

In zilele de 8 si 9 iulie 2014, la Paris, la sediul CNES, s-au reunit oameni de stiinta si ufologi, într-un atelier de lucru putin mediatizat, pentru a vedea ce metode si instrumente ar trebui folosite pentru a îmbunatati colectarea si analiza informatiilor privind Fenomenele Aerospatiale Neidentificate (FAN). A fost o reuniune internationala care a permis, pentru prima data, punerea laolalta a experientei asociatiilor de OZN-uri cu cea a cercetatorilor în psihologie si astronomie, precum si cu expertiza Jandarmeriei Nationale si a Fortelor Aeriene Franceze.

 La reuniunea, numita prescurtat „CAIPAN” (abreviere de la Collecte et l’Analyse des Informations sur les Phénomenes Aérospatiaux Non-identifiés), au fost prezentate 30 de lucrari în fata a circa 100 de participanti. Reuniunea s-a desfasurat sub egida CNES (Centre national d’études spatiales), echivalentul francez al NASA, având al doilea buget, ca marime, pe plan mondial, între agentiile nationale dedicate spatiului cosmic. Reamintim cititorilor ca în cadrul CNES functioneaza oficial, înca din 1977 (cu unele schimbari de titulatura), organismul GEIPAN (Grupul de Studiu si de Informare privind Fenomenele Aerospatiale Neidentificate).

reuniunea CAIPAN de la Paris, un nou inceput pentru ufologie

 Conferinta si-a propus sa dezbata care sunt cele mai bune modalitati de a aduna si a cerceta cazurile de OZN, precum si de a sintetiza aceste date. Jacques Vallée, participant la reuniune, a atribuit evenimentul unei schimbari în comunitatea stiintifica franceza, unde a aparut o noua generatie, care este dispusa ca sa arunce o privire proaspata asupra fenomenului OZN.

 GEIPAN a analizat sute de marturii si rapoarte de observare FAN. Se pare ca marea majoritate a acestora a reprezentat un material fragil din punct de vedere stiintific: marturii unice sau de la un numar prea mic de persoane, întârziere semnificativa între observatie si marturie, fotografii putine sau de proasta calitate etc. Prin urmare, GEIPAN a organizat acest atelier pentru a gasi modalitati de progres în studierea originilor acestor fenomene, întâi de toate prin consolidarea informatiilor disponibile cu privire la observatiile de FAN.

 CNES a fost capabil sa adune, pentru prima data, oameni de stiinta de nivel înalt (Jérémie Vaubaillon, de la Observatorul astronomic din Paris, Jacques Py, profesor de psihologie, Thomas Rabeyron, lector în psihologie s.a.), cu reprezentanti ai Jandarmeriei Nationale si ai aviatiei militare, cu experti recunoscuti în domeniul ufologiei (Jacques Vallée, Richard Haines, Bertrand Méheust, Ron Westrum s.a.) si cu un mare numar de jucatori din lumea ufologica mondiala, între care mentionam pe Xavier Passot, coordonator GEIPAN si pe David MacDonald, director de dezvoltare internationala al MUFON SUA. Prezenta lor demonstreaza importanta abordarii multidisciplinare în analiza acestei complexe probleme. Zeci de experti internationali din Franta, SUA, Belgia, Rusia, Statele Unite, Italia, Norvegia au prezentat activitatea unor asociatii de profil ca si propuneri pentru îmbunatatirea metodologiei de colectare, analiza si clasificare a marturiilor.

Baze de date in comun

 Între altele, punerea în comun a bazelor de date privind observatiile FAN, din diverse surse, ar putea permite, unor cercetatori în stiinte exacte, stiinte sociale sau ufologi, studii generale si de specialitate cu privire la aceste fenomene. Observatiile FAN ar putea fi corelate cu datele furnizate de sistemele automate de supraveghere: camere de detectie automata a caderii meteoritilor sau de observare a aurorei boreale, cu sistemele radar de supraveghere militara aeriana si a spatiului. Cercetarile recente în psihologie aplicata permit acum sa se extraga partea valoroasa din marturia umana, în primul rând prin sprijinirea martorului sa-si exprime ceea ce are în memorie si selectând din cele redate cele mai sigure informatii.

fenomene plasmatice

 Mai multe comunicari si discutii s-au referit la realizarea unor baze de date transnationale. Un capitan din partea aviatiei militare a vorbit despre supravegherea spatiului aerian al Frantei. Astronomi de la Institutul IMCCE de mecanica cereasca au prezentat sistemul lor de supraveghere a cerului. S-au dezbatut asemanarile si deosebirile FAN fata de fenomene plasmatice de tipul fulgerelor sau aurorelor. Un loc aparte a apartinut rezultatelor a 30 de ani de cercetare a unor fenomene neidentificate manifestate cu o frecventa neobisnuita în valea Hessdalen din Norvegia. Aspectele psihologice dezbatute au vizat influenta asupra marturiilor a componentelor emotionale, a viziunilor culturale si tinând de credintele religioase etc. În ciuda diversitatii de limbi (engleza si franceza), comunicarea între participanti a fost buna. Chiar daca au existat si unele divergente de opinii, de pilda cu privire la aspectele psihologice ale marturiei, sau cu privire la cazul Hessdalen, discutiile au fost amiabile.

 Jacques Vallée, astrofizician, doctor în informatica si unul dintre cei care au stat, de mai bine de cincizeci de ani, în prim-planul ufologiei mondiale, a prezentat o expunere importanta, în care a reamintit ca înca în 1953 Institutul Memorial Battelle a realizat, la solicitarea US Air Force, o analiza statistica extinsa a observatiilor OZN, folosind în acest scop un calculator cu cartele perforate. Rezultatele au fost publicate în „Raportul special 14” al proiectului Blue Book. În 1962, Jacques Vallée si sotia lui Janine, au compilat o statistica proprie. Evidenta a fost continuata, în perioada 1963-1967, la Universitatea din Texas si la Universitatea Northwestern, în colaborare cu Dr. J. Allen Hynek, consilier stiintific Air Force pentru proiectul Blue Book. Ea a fost folosita în 1968 la proiectul Condon de la Universitatea din Colorado si apoi a stat la baza unui catalog OZN condus de Dr. David Saunders. Acest catalog (cunoscut acum ca UFOCAT) a fost extins foarte mult si este în prezent actualizat de organizatia CUFOS (Centrul de Studii OZN). La ora actuala, exista cel putin 30 de cataloage active în diferite puncte de pe glob, cu suprapuneri si standarde extrem de diversificate. Exista cataloage speciale pentru observatii vechi, rapiri, analiza urmelor materiale, precum si pentru anumite tari sau regiuni. Mai multe grupuri închise sunt active pe Internet si fac schimb de informatii. Tari precum Marea Britanie si Spania au urmat exemplul SUA (cu proiectul Blue Book) declasificând si publicând fisierele lor de observatii OZN, dar, din pacate, nu sub forma unui suport informatic organizat.

 La ora actuala exista în jur de 200.000 de cazuri OZN bine documentate, raportate de pe tot globul, si aceasta comoara masiva de informatii ar trebui exploatata. Dar actuala proliferare a listelor de observatii nu este direct utila celui ce analizeaza fenomenul OZN. Lipsa unei validari unitare a datelor si lipsa standardelor împiedica progresul în domeniu. Din pacate, cercetatorii responsabili cu bazele de date au rareori mijloacele financiare, personalul profesional sau cunostintele de software necesare pentru a efectua investigatii de teren pe termen lung sau chiar verificari elementare cu privire la validitatea informatiilor pe care le colecteaza. Iar fenomenul a demonstrat un nivel de complexitate care desfide adesea analiza si chiar descrierea rationala.

st1

Un fel de a reinventa roata

 Faptul ca, pe masura trecerii timpului, fiecare grup nou reinventeaza roata, folosind un mod propriu de indexare, face imposibila reunirea datelor colectate, daca nu chiar schimbul de informatii. Uneori aceste grupuri folosesc tehnici de software extrem de complexe, care împiedica accesul altor investigatori. Multe arhive valoroase, întretinute individual au fost pierdute si continua sa dispara prin dezangajarea autorilor lor si absenta continuatorilor. Toate acestea arata necesitatea unui efort pentru elaborarea unui catalog international si a unor standarde. El propunea adoptarea în acest scop a unui concept de data warehouse numit „Capella”.

 Cercetarea actuala FAN nu poate raspunde în mod credibil la o seama de întrebari, pe care Vallée le enumara în continuare: modelul general de manifestare, fizica fenomenului, zonele vizitate cu precadere, impactul social si cultural, efectul asupra martorilor, metodologia si epistemologia domeniului. El sublinia ca daca, ufologia ar primi de mâine o finantare, chiar si la un nivel bugetar ridicat, ea nu ar putea avea instrumentele necesare pentru a raspunde la oricare din întrebarile din aceste categorii, dar ar fi sub o presiune imediata pentru a produce raspunsuri rapide. Vallée observa totusi ca toate problemele de mai sus ar putea fi abordate cu instrumentele actuale ale stiintelor, fara o ideologie preconceputa si fara a utiliza ipoteza extraterestra ca prima care sa fie avuta în vedere.

 Vallée avertiza ca „graba de a aplica analize statistice sofisticate fara o întelegere profunda a datelor care stau la baza observatiilor, prejudecatile în selectia datelor, precum si neconcordantele dintre diferitele surse pot duce la erori flagrante”. El crede ca „într-o faza preliminara, informatiile existente ar trebui verificate, curatate si revizuite de catre un mic grup multicultural, cu o buna experienta în colectarea datelor. Grupul ar trebui sa fie international, „deoarece tehno-cultura americana (care a generat o mare parte din literatura de specialitate a FAN) impune prejudecati puternice de selectie si filtre de raportare privind informatiile observate, care nu reprezinta (ba chiar ascund) modelele globale ale fenomenului. Vallée a facut trimitere si la lucrari care contin solutii pe care el le considera recomandabile.

 sursa: Dan D. Farcas