Cand e vorba despre Apocalipsa, teoriile se calca pe bataturi: de la calendarul mayas, care ar fi vorbit despre 21 decembrie 2012, si Nostradamus care vedea cutremure si asteroizi pana la profetii de azi. Toate teoriile pe aceasta tema au avut succesul garantat pentru mass-media globala, in ciuda ridicolului lor. Iata ca azi intra in hora si cercetatorii seriosi.
Aflam din publicatia britanica online The Independent, preluata si de altele de aiurea, inclusiv din media romaneasca, despre faptul ca recent a fost realizata prima evaluare stiintifica serioasa privind scenariile disparitiei civilizatiei. Pentru aceasta premiera trebuie sa multumim unei echipe de cercetatori de la Future of Humanity Institute (Oxford) si de la Global Challenges Foundation. Cum e greu sa descoperim amplitudinea acestor centre de cercetare sau calitatea si seriozitatea cercetatorilor care au alcatuit studiul, ne rezumam la a prelua informatiile legate de cele 12 scenarii in care civilizatia umana ar putea disparea de pe planeta Pamant.
Ne pastram rezerva ori de cate ori reproducem teorii extrase din modelari matematice, in ideea ca stiinta ar trebui sa-si intareasca latura demonstrativa si nu pe cea literara, publicistica, pentru aceasta din urma existand autori mult mai talentati. „Aceasta cercetare este despre cum o mai buna intelegere a magnitudinii provocarilor poate ajuta lumea pentru a face fata riscurilor care-i stau in cale, spune unul din autorii studiului. „Riscul disparitiei civilizatiei e mare, dar mare este si posibilitatea noastra de actiune bazata pe asertiunea ca umanitatea este capabila sa transforme aceste riscuri in oportunitati de actiune”, adauga cercetatorul pentru The Independent.
Dintre cele 12 riscuri analizate de cercetatori, unele sunt „exogene” – rezultand din evenimente aflate dincolo de controlul nostru, cum ar fi impactul unui asteroid – iar cele mai multe sunt rezultatul dezvoltarii economice si tehnologice umane. Trei dintre acestea (biologia sintetica, nanotehnologia si inteligenta artificiala) sunt rezultatul unor tehnologii cu dubla utilizare, care promit beneficii importante pentru societate – inclusiv prin reducerea altor riscuri, cum ar fi schimbarile climatice si pandemiile – dar pot avea si rezultate dezastruoase. Publicatia Financial Times ofera cititorilor si cifre pentru a exprima probabilitatea producerii in realitate a scenariilor exprimate in studiul amintit.
Schimbari climatice extreme. Modelarea conventionala a schimbarilor climatice induse de activitatea umana (care cresc nivelul de dioxid de carbon in atmosfera) s-a concentrat pe cel mai probabil rezultat: incalzirea globala cu pana la 4°C. Exista insa riscul unor repercusiuni cum ar fi o eliberare de gaz metan din permafrostul arctic, care ar putea produce o crestere de 6° C sau mai mult. Ulterior, decesele in masa cauzate de infometare si tulburarile sociale ar putea conduce la o prabusire a civilizatiei (Probabilitate: 0,01%).
Colaps al ecosistemului. Un colaps complet al ecosistemului global, in urma caruia planeta nu ar mai putea sustine o populatie de miliarde de persoane, este unul dintre riscurile cele mai complexe prezente in studiu. Insa cum acesta ar presupune multe necunoscute, echipa nu a incercat sa-i confere o probabilitate.
Impactul unui asteroid. Un asteroid cu un diametru de peste 5 kilometri – suficient de mare pentru a pune capat civilizatiei, daca nu chiar sa distruga viata umana – loveste Pamantul o data la fiecare 20 milioane de ani. Pe de alta parte, in conditiile in care programele care localizeaza aceste obiecte periculoase fac progrese, un efort concertat al puterilor spatiale mondiale ar putea devia asteroidul, inscriindu-l pe o traiectorie de non-coliziune, idee preluata din filmele s.f de la Hollywood (Probabilitate: 0,00013%).
Inteligenta artificiala (AI). AI este amenintarea apocaliptica cea mai discutata in acest moment, chiar daca nimeni nu stie daca exista un risc real din partea unor masini inteligente extrem de dezvoltate sa preia controlul asupra lumii si sa distruga oamenii. Din acest motiv, echipa de cercetatori a facut o estimare foarte larga a probabilitatii acestui scenariu, idee preluata parca din filmul din 1968 al lui Stanley Kubric, 2001: Odiseea spatiala, cu al sau calculator neuronal pe nume HAL, imaginat de scenaristul Arthur C. Clarke, om de stiinta si el. (Probabilitate: 0-10%).
Un supervulcan. O eruptie care arunca mii de kilometri cubi de material in atmosfera – mai puternica decat orice alta eruptie la care a asistat vreodata omenirea – ar putea conduce la o „iarna vulcanica”, cu efecte similare impactului unui asteroid sau unui razboi nuclear. Despre aceasta probabilitate vorbea si Apocalipsa din Calendarul mayas (?!). Potrivit datelor geologice, astfel de evenimente au cauzat extinctii in masa, iar cu tehnologia din prezent nu putem face foarte multe pentru a preveni efectele unei astfel de eruptii. Probabilitate: 0,00003%.
O proasta guvernare globala. Aceasta categorie include o gestionare atat de deficitara a afacerilor la nivel mondial, incat ar reprezenta cauza principala a colapsului civilizatiei (mai degraba decat un raspuns secundar la alte dezastre). Un astfel de exemplu ar fi aparitia unei dictaturi globale complet incompetente si corupte. Probabilitatea este insa imposibil de estimat.
Un colaps al sistemului global. Acesta ar presupune un colaps economic si/sau social, implicand tulburari civile si incalcarea legii si ordinii, care ar face existenta civilizatiilor imposibila in vreun loc pe pamant. Cum si in acest caz sunt prea multe necunoscute, cercetatorii nu au putut oferi o estimare a probabilitatii. Si aceasta este o probabilitate imposibil de estimat fara teama de a cadea in ridicol.
Razboi nuclear. Un razboi nuclear intre SUA si Rusia a fost principala temere apocaliptica a secolului XX dominata de Razboiul Rece. Desi azi amenintarea ar putea fi diminuata, odata cu proliferarea armelor nucleare, exista in continuare un risc de conflict suficient de puternic pentru a provoca o „iarna nucleara”, materializata sub forma unui val de fum in stratosfera, care ar obtura lumina soarelui timp de mai multe luni. Un asemenea eveniment ar putea pune capat civilizatiei, indiferent de impactul material al bombelor (Probabilitate: 0,005%).
Biologia sintetica. Ingineria genetica a noilor super-organisme ar putea fi extrem de benefica pentru omenire, insa ar putea avea si efecte dezastruoase odata cu aparitia si raspandirea – in mod accidental sau ca un act de razboi – unui agent patogen creat de om care vizeaza omenirea si o parte esentiala a ecosistemului global. Impactul – sustin cercetatorii – ar putea fi chiar mai distructiv decat orice pandemie naturala imaginabila (Probabilitate: 0,01%).
Nanotehnologia. Desi productia ultra-precisa la scara atomica ar putea crea materiale cu proprietati extrem de benefice, nanotehnologia ar putea fi utilizata si pentru a crea noi arme infricosatoare. Exista, de asemenea, scenariul in care nano-masinile ar prelua controlul asupra planetei, idee inspirata tot din filmele s.f. (Probabilitate: 0,01%.).
Pandemie globala. O boala apocaliptica incurabila (Ebola), letala (rabia), extrem de contagioasa (raceala), cu o perioada de incubatie lunga (HIV/SIDA), toate ar putea produce o pandemie globala, devastatoare. In cazul in care un astfel de virus s-ar raspandi in intreaga lume (cercetatorii au uitat de gripa aviara si de scenariul apocaliptico-fantasmagoric imaginat de OMS), inainte ca oamenii sa fie constienti de pericol, sistemul international de sanatate ar trebui sa actioneze cu o viteza si resurse fara precedent pentru a salva omenirea. Dar ar face el fata unei asemenea actiuni globale? Sa ne amintim ca Ciuma neagra a omorat zeci de milioane de oameni, fara ca vreun sistem sa intervina, epidemia luand sfarsit brusc, asa cum a si inceput, omenirea supravietuind (Probabilitate: 0,0001%).
Consecinte necunoscute. In fine, o categorie care acopera toate necunoscutele, practic un amalgam al tuturor riscurilor la care nu ne-am gandit sau care par ridicol de improbabile in mod izolat (cum ar fi trimiterea de semnale catre civilizatiile extraterestre care atrag un raspuns mortal din partea acestora), luate impreuna, ar reprezenta si el o amenintare apocaliptica semnificativa, cu o probabilitate estimata la 0,1%. Stuart Armstrong de la Future of Humanity Institute sustine ca „a plasa riscul disparitiei sub 5% ar fi o afirmatie mult prea increzatoare”. Deci, riscul ar putea fi undeva pe la 10 la suta, am putea intelege, desi chiar si o miliardime dintr-un procent ar fi mai aproape de realitate. Pana la urma, cine poate sti?
Revista Magazin
