Cele mai spectaculoase succese stiintifice ale anului 2014. Clasament realizat de revista britanica „Nature”
La sfârsitul anului 2014, revista britanica de stiinta „Nature” a realizat un clasament al celor mai spectaculoase succese stiintifice. Printre acestea, revista mentioneaza misiunea sondei europene Rosetta, lupta împotriva virusului Ebola, domeniul inteligentei artificiale sau lupta împotriva cancerului, dupa cum prezinta Agerpres. În capul clasamentului realizat de „Nature” se afla fara niciun dubiu misiunea sondei spatiale europene Rosetta. Pentru prima oara omenirea a reusit sa asolizeze pe o cometa, idee preluata parca dintr-un film S.F. realizat la Hollywood.
Sa ne amintim faptul ca sonda Rosetta a lansat modulul robotizat Philae, care pe 12 noiembrie s-a asezat pe nucleul cometei 67/P Ciuriumov-Gherasimenko. O asemenea realizare nu a fost posibila peste noapte, ci numai datorita eforturilor îndelungate, de peste 20 de ani, ale directorului de zbor al misiunii ESA, italianul Andrea Accomazzo, cel care s-a ocupat de misiunea Rosetta. „A fost ca o ascensiune pe un vârf de 8.000 de metri (…) Trebuie sa te antrenezi mult, este ceva pentru care îti trebuie multi ani.”, a spus Accomazzo.
Roiurile de roboti
Revista „Nature” a scris la finalul anului trecut despre o realizare extrem de interesanta din domeniul inteligentei artificiale: roiurile de roboti. A fost ideea unui grup de cercetatori de la Universitatea Harvard (SUA), condus de Radhinka Nagpal, inspirata dupa modul de organizare si actiune al albinelor si furnicilor. Ei au creat o serie de mini-roboti care pot comunica între ei si se pot organiza fara interventia umana, cel putin asta sustin autorii studiului publicat în revista Science.
Creatorii acestui proiect i-au denumit kiloboti, adica o mie de roboti, dupa modelul kilowatt-ului (o mie de wati). Odiseea a început în anul 2011, când au fost realizati primii 25 de mini-roboti, pentru ca doi ani mai târziu Harvard Robotics sa ajunga la 100 de roboti miniaturali, astazi numarul lor atingând 1024 de „kiloboti”. Problema cu aceasta „armata de mini-roboti” nu este atât numarul kilobotilor, asta e simplu chiar, ci mai degraba prin ce metoda îi poti „uni” între ei, cum sa devina capabili sa comunice între ei în interiorul roiului. 
Cercetatorii au reusit sa-i conecteze pe kiloboti folosind emitatoare si receptoare în infrarosu. De aici pornesc tot felul de alte idei fanteziste, cum ar fi aceea ca, prin intermediul unor programe avansate, roiurile de kiloboti ar putea sa se organizeze prin atasarea unul de celalalt, dupa modelul furnicilor, pentru a forma cu corpul lor punti peste ape! O alta idee ar fi posibilitatea kilobotilor de a se autorepara sau autoasambla! Modelul este cel din filmul Terminator! Deocamdata este cert faptul ca problemele insurmontabile sunt mai numeroase decât ideile fanteziste ale utilizarii lor.
Descifrarea codului genetic uman este un alt vis al geneticienilor din întreaga lume. Anuntata cu tam-tam în urma cu doua decenii, descifrarea secventei genetice umane a ramas la stadiul de deziderat greu de atins si prea îndepartat, dar mici pasi continua sa fie facuti. Un asemenea pas, trecut în clasamentul revistei Nature, îl constituie studiile destinate secventierii genetice a virusului Ebola, realizate de o echipa condusa de cercetatorul din Sierra Leone, Humarr Khan. Khan a murit pe 29 iulie 2014, dupa ce a contractat boala pe când lucra în Spitalul guvernamental din Sierra Leone, unde a facut studii privind mutatiile virusului. „Virusul ucigas”, cum a fost numit de mass-media mondiala, a ucis peste 6.000 de persoane dupa izbucnirea focarului din Africa de Vest.
O simpla comparatie cu virusul gripei, care ucide anual peste 500.000 de oameni pe toata planeta, ne poate trimite la ideea ca acesta ar putea fi un argument mai mult decât serios pentru cercetatori în efortul lor de a descoperi secventa genetica a acestui virus, cu adevarat „ucigas”.
O eroare remarcabila
Eroarea e rareori remarcabila, în clasamentul despre care vorbim remarcabila a fost mai degraba descoperirea erorii. O echipa de fizicieni americani a anuntat anul trecut, cu mare expunere mediatica la nivel global, o descoperire stupefianta: ei au lansat pe piata ideea ca s-a detectat pentru prima oara în lume prezenta undelor gravitationale produse de nasterea Universului, cu ocazia Big Bang-ului!
Bomba parea cu atât mai plauzibila, cu cât cercetatorii ne asigurau ca aceste unde gravitationale fusesera prevazute de Albert Einstein în teoria sa, a relativitatii! Deci, o alta descoperire care venea sa dovedeasca adevarul intuitiilor geniale ale lui Einstein! Numai ca euforia a durat putin: astrofizicianul David Sperger a taiat entuziasmul lumii stiintifice atunci când a demonstrat ca masuratorile realizate de Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizica din Massachusetts (EEUU) cu telescopul BICEP2, instalat la Polul Sud, de fapt, nu au luat în considerare distorsionarea provocata de praful cosmic! Fara aceasta corectare, „descoperirea” undelor gravitationale devenea o certitudine si isi gasea locul în editiile revizuite ale enciclopediilor lumii.
În clasamentul amintit mai figureaza câteva reusite stiintifice deosebite, cum ar fi tratamentul cu celule stem pluripotente, pus la punct de oftalmologul japonez Masayo Takahashi de la institutul japonez de cercetare Riken. Potrivit cercetatorilor din domeniu, celulele stem pluripotente sunt speciale, deoarece originea lor nu este embrionara, ci provin din celulele pielii pacientului, fiind tratate genetic pentru a ajunge la starea initiala de celula stem.
Cercetarile de pionierat în dezvoltarea unui tratament imunitar contra cancerului realizate de medicul oncolog Suzanne Topalian, din Statele Unite, sunt si ele salutate în clasamentul revistei britanice, care mai include tehnica de microscopie pusa la punct de biologul britanic Sjors Scheres, de la Universitatea Cambridge. Aceasta tehnica permite detectarea electronilor cu o mai mare eficienta si observarea proteinelor cu cea mai performanta rezolutie posibila. În fine, clasamentul mai include si plasarea sondei indiene Mangalyaan pe orbita planetei Marte, pe 24 septembrie 2014. Acest succes tehnologic, pe care nu l-a mai obtinut pâna acum nicio alta tara asiatica, apartine Organizatiei pentru Cercetari Spatiale a Indiei (ISRO) si directorului acesteia, Koppillil Radhakrishnan.
Reusite stiintifice interesante, alaturi de care mai puteau figura si alte câteva zeci de descoperiri care au înnobilat anul 2014, dincolo de dezastre si distrugeri.
Revista Magazin
