Un mormânt traco-getic, vechi de 2.500 de ani, a fost descoperit de un taran din localitatea Peretu, în urma cu mai bine de trei decenii. Coiful de argint aurit descoperit la Peretu, asemanator cu cele gasite în alte colturi ale tarii, a lansat în rândul unor istorici ipoteza unei misterioase Fratii a Regilor Traci, existente pe teritoriul României cu mult înaintea epocii lui Burebista.
Tezaurul de la Peretu a fost descoperit întâmplator de un localnic în 1971. Lama tractorului cu care sateanul lucra pe pamântul CAP-ului din localitate s-a împiedicat în obiectele metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor care cunoaseau de ani de zile movila din curtea CAP-ului si n-au banuit niciodata ce s-ar putea ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormânt traco-getic vechi de aproximativ 2500 de ani. Dupa ce taranul Alexandru Trâna a facut descoperirea în locul cunoscut de sateni sub numele de ” La izvoare”, arheologilor le-a revenit sarcina de a data obiectele si de a dezlega misterul.
”Tezaurul a fost recuperat de un inginer agronom si predat profesorului Petre Voievozeanu. În acelasi an, Emil Moscalu, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti, a realizat o sapatura de salvare în ceea ce mai ramasese din mormânt. Pentru completarea informatiei despre contextul îngroparii tezaurului, în 1971 s-au mai efectuat cercetari în jurul tumulului”, amintesc specialistii de la Muzeul Judetean de Istorie Teleorman.
Mormânt vechi de 2500 de ani
Mormântul traco-getic descoperit la Peretu este vechi de aproximativ 2500 de ani si a fost catalogat ca apartinând unei civilizatii precrestine, au concluzionat arheologii. S-a presupus ca mormântul a apartinut unui reprezentant de seama al aristocratiei locale.
Arheologii au descoperit doua camere funerare. În prima se afla un schelet înconjurat de diverse obiecte din ceramica, de la cutite din fier sau vârfuri de sageti pâna la obiecte de argint aurit, vase de bronz. Razboinicul aristocrat de la Peretu nu fusese înmormântat singur. În a doua camera mortuara s-au gasit scheletele a doi cai, doi câini de vânatoare, o vaca, un car cu patru roti de fier.
Au mai fost descoperite în mormântul de la Peretu 50 de obiecte de argint placate cu aur, printre care si un coif de argint aurit de aproximativ 750 de grame. Coiful a tras atentia arheologilor si a deschis seria multor ipoteze si teorii, unele dintre ele în contradictoriu cu ceea ce admit manualele de istorie.
Coiful misterios
Coiful, expus în prezent la Muzeul de Istorie din Bucuresti, este împodobit cu reprezentari animaliere în relief, având în frunte doi ochi cu sprâncene mari. Pe cele doua obrazare ale coifului apar însemne diferite. Pe obrazul stâng al coifului este reprezentat un tap sau un cerb, iar pe cel drept un vultur care tine un peste în cioc si un animal în gheare. Pe toata portiunea coifului ce protejeaza ceafa sunt trei cerbi. Arheologii si istoricii au gasit asemanari între misteriosul coif descoperit la Peretu si alte coifuri aurite descoperite în colturi îndepartate ale tarii, cum ar Portile de Fier, Aghighiol, Cucuteni, Cotofenesti.
Coiful aminteste de poemele lui Homer
Potrivit specialistilor de la Muzeul Judetean de Istorie Teleorman, motivul ochilor figurati pe partea frontala a coifurilor de la Peretu, Agighiol, Portile de Fier, ca si pe cele de la Poiana Cotofenesti si Cucuteni Baiceni are un stil si o forma unica:” Acestia aveau un rol deosebit, tinând cont ca materialul din care erau confectionate coifurile, chiar daca era valoros, nu putea asigura protectia necesara în razboi, iar datorita lui, purtatorul devenea o tinta principala. Foarte probabil, coifurile de acest gen erau purtate numai cu ocazia unor scene de cult si de investitura, casatorie, turnee regale, ospete si, eventual, la vânatoare. Prezenta unor coifuri din metale pretioase în cadrul tezaurelor getice din sec. IV. i.Hr. se încadreaza în lunga serie a existentei acestor tipuri de artefacte. Coifuri de parada sau care asigura cresterea prestigiului purtatorului dateaza înca din epoca bronzului. În lumea minoica si cea miceniana existau astfel de artefacte facute din defense de mistret”. Coifurile amintesc de eroii descrisi de Homer în Iliada si Odissea: „Neteda-i piele ferind, caci ea e pazita de coiful cel cu placi de metal si cu ochi, daruit de Apolon…”; „Pune si coiful de aur crestat si cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o suta de-orase…”.
Fratia Regilor Traci
Legenda spune ca, la începuturile istoriei, regii traci, despre care Homer a scris ca erau stapânitorii Lânii de aur, erau uniti între ei printr-un juramânt tainic. Legenda mai spune ca, pe teritoriul României, triburile tracice erau unite înainte de Burebista. Unii istorici admit existenta unei Fratii regale a tracilor. Cei alesi erau initiati în ” Taina Juramântului”, un juramânt care garanta tacerea în fata dusmanilor. Ei purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu însemne anume , care aveau o anumita semnificatie. Legenda vorbeste despre o Fratie a coifurilor. Cinci coifuri tracice precum cel de la Peretu au fost descoperite pe teritoriul României. Toate contin aceleasi motive încrustrate. Coifurile misterioase care seamana între ele au fost descoperite la sute de kilometri distanta în locuri diferite. Dupa cel de la Peretu a urmat cel de la Cotofanesti, un altul la Cucuteni, lânga Iasi, altul la Aghighiol si ultimul lânga Portile de Fier.
Cât este legenda si cât adevar în povestea legata de Fratia tracilor? A existat pe meleagurile actuale românesti o civilizatie cu 3000 de ani înainte de Hristos despre care nu se stie mai nimic? Sa fie cele cinci coifuri o dovada a existentei primei regalitati în zona? Acestea sunt întrebari pe care si le-au pus istoricii care au studiat problema coifurilor aurite.
Moarte enigmatica
Emil Moscalu, arheologul care s-a ocupat de mormântul descoperit a Peretu, a fost cuprins de febra descifrarii Legamântului Trac. A sfârsit tragic, într-un mod care aminteste de povestea blestemelor faraonilor egipteni. Se spune ca dupa descoperirea coifului de la Peretu, încrezator în teoria Fratiei Trace care pazea comori ascunse, arheologul a început sa caute în zona o comoara. Oamenii locului vorbesc despre o legenda potrivit careia pe locul descoperirii marelui coif apareau noaptea flacari ale tezaurelor îngropate.
Arheologul a cautat în zadar. Tot ce a gasit a fost un schelet . Si-a pierdut mintile câteva luni mai târziu. Colegii au povestit dupa disparitia sa ca devenise obsedat de hoti si purta cu el în permanenta un rucsac. Nimeni nu stia ce contine. Rucasacul a ars într-un incendiu izbucnit pe santierul arheologic. Arheologul a murit într-un spital de psihiatrie. Legenda coifului de la Peretu , a presupusei Fratii Tracice si mai ales a comorilor ascunse acum doua mii de ani, ramân întrebari fara raspuns.
