Facem din nou o incursiune virtuala in spatiul terapeutic asiatic, in fabulosul spatiu indian, unde folosirea plantelor medicinale in tratamente are o traditie solida multimilenara.
Vorbim despre un produs vegetal utilizat de obicei in gastronomie, a carui simpla denumire are o rezonanta exotica pentru noi: curcuma – un condiment extras din rizomii plantei Curcuma longa.
I se mai spune turmeric si se cultiva in India si in Asia de Sud-Est de peste 4.000 de ani. Dupa ce sunt uscati si macinati, rizomii se transforma intr-o pudra de culoare galben-portocalie usor picanta, ce condimenteaza si coloreaza in acelasi timp. In India se consuma 1,5-2 g/persoana de curcuma, zilnic, in diverse feluri de mancare.
Pentru ca nu are un gust foarte pronuntat, se foloseste mai ales in amestec cu alte condimente intr-un mix denumit curry, omniprezent in bucataria indiana. Chinezii si arabii intrebuinteaza si ei curcuma de mult timp. In schimb, occidentalii o utilizeaza in industria alimentara ca aditiv (E100) pentru colorarea naturala a unor produse ca untul, mustarul, prajituri, lichioruri, branzeturi, aluaturi, sosuri etc.
Principalele virtuti ale curcumei sunt atribuite curcuminei, o substanta cu o puternica actiune antioxidanta ce se gaseste in proportie mare in compozitia ei (peste 90%).
Dupa cum se stie, antioxidantii sunt substante naturale cu proprietati benefice pentru organism, avand un rol protector in bolile cardiovasculare, in anumite cancere si alte boli legate de imbatranire. Intr-un top al alimentelor in functie de continutul lor in antioxidanti, curcuma se situeaza pe locul 5. Beneficiile curcumei?
Se cunoaste faptul ca indienii au de 8 ori mai putine cancere de plamani decat occidentalii, de 9 ori mai putine cancere de colon, de 5 ori mai putine cancere de san si de 10 ori mai putine cancere de rinichi, iar asta in ciuda expunerii la agenti cancerigeni multipli, pe o scara probabil mai mare ca in Occident. Mai mult, unele studii epidemiologice au aratat ca prevalenta bolii Alzheimer este semnificativ mai mica la populatia indiana decat la alte populatii.
Cu toate ca niciun studiu nu a demonstrat ca exista o legatura intre consumul de curcuma si incidenta scazuta a anumitor forme de cancer, se considera ca un aport zilnic de curcuma, de la o jumatate pana la o lingurita de pulbere, ar putea avea un efect preventiv.
Avand capacitatea de a inhiba productia de citokine, compusi care stau la baza proceselor inflamatorii, curcumina este considerata cel mai puternic antiinflamator natural cunoscut pana in prezent, cu o putere comparabila cu cea a cortizonului.
In Europa curcumina se utilizeaza terapeutic in special ca antalgic, sub forma de suplimente alimentare pentru ingrijirea durerilor articulare, existente in farmacii sub diferite denumiri comerciale. Se pare ca eficienta curcumei in prevenirea si tratarea deficitelor cognitive asociate bolii Alzheimer, afectiune cu o puternica componenta inflamatorie, s-ar datora tocmai acestei insusiri a curcuminei.
Curcuma se utilizeaza traditional pentru stimularea digestiei, in special pentru cresterea secretiei biliare si pentru tratarea unor afectiuni gastrointestinale inflamatorii.
S-a demonstrat ca extractul de curcumina inhiba secretia acidului gastric, putand impiedica astfel aparitia ulcerului gastric.
Curcuma prezinta totusi un dezavantaj: biodisponibilitatea scazuta (se asimileaza de organism in proportie de 5-60%, in functie de calitatea ei).
Cercetatorii au descoperit ca ea isi poate dubla absorbtia in asociere cu piperina, substanta activa din piper, sau cu bromelina din ananas si ghimbir. De asemenea, biodisponibilitatea ei creste in prezenta grasimilor. De aceea, este bine sa o dizolvati in uleiul incins inainte de a o pune in mancare.