O „vedeta” vegetala mai degraba discreta a verii este fragila si ispititoarea levantica, al carei parfum a sedus de veacuri oamenii. Ea are însa si numeroase alte calitati pentru care medicina populara o apreciaza si o utilizeaza ca atare în mod intens. Aceasta planta are proprietati curative exceptionale. În terapie se folosesc tinctura, uleiul, infuzia, esenta de lavanda.
– Florile uscate sunt utilizate la mai multe afectiuni, precum: spasme, epilepsie, iritabilitate, nervozitate, migrene, vertij, ameteli, dureri de cap, stres.
– Uleiul are efect antiinflamator si cicatrizant, astfel ca se poate folosi la tratarea eczemelor, a muscaturilor de insecte, reumatismului, durerilor abdominale, menstruale – prin masarea locului dureros de doua ori pe zi cu doua picaturi de ulei. Este foarte bun la arsuri, le vindeca fara ca apoi sa ramâna cicatrice.
– Infuzia se foloseste cu mare succes în caz de leucoree, se fac spalaturi vaginale zilnice cu infuzie de lavanda si efectul nu întârzie sa apara. De asemenea, trateaza caderea parului.
– Esenta volatila este folosita (mai ales în aromaterapie) la tratarea sinuzitei, bronsitei, racelii, epuizarii nervoase, insomniei, anxietatii, depresiei. Ceaiul din flori de levantica poate fi folosit cu succes în igiena orala, ca apa de gura.
– Levantica are utilizari si în medicina veterinara: uleiul de lavanda se foloseste pentru frictionarea articulatiilor dureroase ale animalelor si în stimularea poftei de mâncare, punând câteva picaturi de ulei în apa de adapare.
Nu s-au înregistrat efecte adverse ale tratamentelor cu levantica, dar specialistii recomanda ca uleiurile sa se foloseasca diluate, pentru ca altfel pot provoca iritatii.
Se recomanda atentie sporita în asocierea lavandei cu medicatia antidepresiva, cu tratamentele împotriva anxietatii sau a insomniei, pentru ca poate intensifica efectul substantelor administrate. De asemenea, este preferabil sa nu se consume preparate pe baza uleiurilor volatile de lavanda de catre persoanele care sofeaza sau care întreprind activitati ce necesita concentrare sporita si o buna coordonare psihomotorie.