Arheologii români au facut o descoperire de senzatie în judetul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oras imens, cel mai vechi din Transilvania, datat inaintea piramidelor din Egipt.
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsa sub straturi de pamânt, doar când autoritatile vor sa mai construiasca una-alta. E si cazul celui mai vechi oras din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte sa apara piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Asezarea a fost descoperita în timp ce muncitorii sapau pentru amenajarea autostrazii Sibiu- Nadlac.
Se întinde pe 100 de hectare
În zona Turdas, în apropiere de râul Mures, au descoperit arheologii sibieni cel mai vechi oras din Transilvania. „Pe 1.290 metri de duct si pe brate, ce se întind pe alti 300 de metri, am descoperit un sistem de fortificatie, de împrejmuire, de palisade, de santuri succesive si ziduri. Am descoperit doua porti de intrare în sistemul de fortificatie si turnuri. Totul este din lemn, bineînteles. Un sistem de aparare din acea vreme, pe o asa mare suprafata, nu s-a putut cerceta în Europa: costa foarte mult. Noi am avut aceasta sansa datorita autostrazii. Acum putem sa argumentam, calitativ si cantitativ, existenta unei asezari proto-urbane aidoma marilor asezari din Orient”, spune Sabin Adrian Luca, arheolog la Muzeul din Sibiu.
Sistemul de fortificatii descoperit de arheologii sibieni e oglinda celui pe care Nicolae Vlassa îl descoperise incizat pe o tablita. Ideea lui Vlassa ca, pe aceasta tablita, locuitorii vechiului oras au desenat sistemul de fortificatii al asezarii a fost astfel confirmata. Specialistii cred ca acest sistem de fortificatii ocrotea un nucleu care avea, probabil, 100 de hectare. Delimitari existau si în interiorul asezarii, mai ales ca aceasta s-a tot extins din interior spre exterior.
De interes este si arhitectura caselor din acest oras: „case imense, si ca înaltime si anvergura, cu podina suspendata”. Altfel spus, din cauza deselor inundatii care afectau perimetrul, oamenii si-au construit case suspendate, pe stâlpi imensi de 6-8 metri. Inundatiile afectau însa pivnitele si vetrele care se gaseau la nivelul solului, asa ca asezarea era refacuta dupa calamitati ale naturii. S-au descoperit astfel sase orizonturi de arhitectura suprapuse, dar si un numar foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, în conditiile în care, în alte locuri, câteva situri abia totalizeaza împreuna 2.000 de complexe arheologice.
„De ce spun ca e primul oras din Transilvania, ca sa nu spun cel putin din sud – estul Europei: pentru ca am descoperit un sistem de fortificatie, de împrejmuire, compus din 11 palisade si santuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit doua porti de intrare în sistemul de fortificatie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o asa mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindca costa foarte mult. Am surprins aceste palisade, santuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul initial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul ca este consacrat dupa toate regulile vedem din faptul ca, la distante de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificatii este pus câte un sacrificat. Am gasit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea ce este curios este ca nici unul nu e în aceeasi pozitie, deci e clar ca e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt pusi fie pe burta cu mâinile si picioarele legate, fie pe spate cu mâinile si picioarele legate, fie cu capul taiat si pus pe piept”, a declarat directorul muzeului Brukenthal.
Potrivit acestuia, asezarea de la Turdas a fost un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase, în stilul Turdasului, „unic în Europa”, pâna la statuete antropomorfe, zoomorfe si „statuete pe tron”, care exemplifica regalitatea si care au mai fost gasite doar în „doua – trei situri din Europa”.
„Trebuie sa ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am gasit explicatia asupra numarului mare de vase si statuete de lut descoperite aici. Am gasit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni si singura concluzie care se poate trage este ca aici se faceau statuetele, idolii pentru o tara. Si aceasta mare asezare sacra cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunitati. E singura asezare din toate cele cercetate pâna acum din Europa neolitica care are un numar asa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea ca suntem în fata unei asezari protourbane aidoma marilor asezari din Orient, o asezare care avea sigur regi, datorita statuilor pe tron”, a explicat Sabin Luca.
„Sapaturile din ultimul an si jumatate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramica la metal, de la piatra la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani pâna când vom tipari volumele. (…) Pâna acum s-a cercetat un esantion ceramic de doi-trei la suta si s-a cercetat cam trei-patru la suta din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poti sa estimezi nimic, decât ca la final vom raporta cel mai mare esantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare esantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru ca asta a fost norocul nostru”, a adaugat Sabin Luca.
Scrieri de 7.000 de ani în aceeasi zona
Civilizatiei Turdas îi apartine si cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tablite de lut descoperite, în anul 1961, la Tartaria, localitate situata între Alba Iulia si Orastie. Acestea sunt inscriptionate cu semne asemanatoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel putin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a ramas, deocamdata, nedescifrata.
www.worldwidwromania.com
