Unde sunt ceilalti?

Se estimeaza ca sunt 100 de miliarde de planete în Calea Lactee, care este ea însasi una dintre cele câteva miliarde de galaxii. Pe una dintre planete, Pamânt, stim ca exista viata, dar ar trebui sa fie milioane de planete asemanatoare cu aceasta în galaxia noastra, care sa suporte viata pe suprafata lor. Acest fapt implica întrebarea: Unde sunt toti ceilalti?

Într-o noapte cu cer senin, departe de luminile orasului, ochiul uman poate vedea în jur de 2.500 de stele, adica un numar infim din totalul stelelor din galaxia noastra.

Astronomii estimeaza ca sunt aproape la fel de multe stele în galaxia noastra, câte galaxii sunt în tot Universul. Acest numar se afla undeva între 100 de miliarde si 400 de miliarde, depinde pe cine întrebam. Pentru a simplifica putin toate aceste numere, putem concluziona ca pentru fiecare firicel de nisip de pe Pamânt, exista 10,000 de stele undeva acolo.

Avem 100 miliarde de planete asemanatoare cu Pamântul doar in galaxia noastra. Daca vorbim despre întreg Universul, vorbim despre numere cu 15 zerouri.

Aceasta este o problema care i-a urmarit mult timp pe astrofizicieni, dar înca nu exista un raspuns clar. Este cunoscuta sub denumirea de „Paradoxul lui Fermi”, fiind pentru prima data pronuntata în Italia, de catre astronomul Enrico Fermi în 1950. „Daca viata este atât de abundenta, de ce nu am auzit nimic de la nimeni pâna acum?”, a întrebat el.

Dupa una dintre prelegerile tinute în Denver, faimosul astrofizician Neil deGrasse Tyson a raspuns la o întrebare destul de interesanta. Când Tyson a fost întrebat de ce rasa umana nu a avut contact pâna acum cu vreuna din rasele extratereste, aceasta a raspuns: „Enrico Fermi sustinea ca Universul exista de mult timp, iar evolutia tehnologica, atunci când are loc, are loc foarte repede. Daca exista extraterestri în galaxie, ar fi trebuit sa fie aici pâna acum. Datorita faptului ca ei traiesc aproximativ la fel de mult cât traim si noi, ar putea trimite colonii catre alte sisteme solare, sa-si instaleze tabere si apoi sa trimita alte colonii. Deci unu ar creste la 10, 10 la 100, 100 la 1000 si tot asa. Numarul de colonii extraterestre ar fi foarte mare, dar totusi unde sunt?”

Distanta prea mare, una dintre cauze

Exista un numar de posibile raspunsuri, unele mai dezamagitoare ca altele. Sa analizam câteva posibilitati.

Prima si poate cea mai cunoscuta dintre toate se refera pur si simplu la distantele pe care le implica aceste calatorii prin Cosmos. Sa luam în considerare ca planetele pe care se poate locui în galaxia noastra pot fi la mii de ani-lumina distanta unele de celelalte, facând comunicare prin radiatii electromagnetice (singura modalitate prin care stim sa comunicam) dificila sau chiar imposibila. Pentru galaxiile diferite de Calea Lactee discutam de milioane de ani-lumina distanta, iar comunicarea devine cu atât mai greu de realizat. Asadar, se poate ca pur si simplu distantele sa fie prea mari pentru a realiza comunicare spatio-temporala.

S-ar putea, de asemenea, sa nu fi cautat destul de mult. Pâna în prezent, majoritatea cautarilor noastre (serch for extraterrestrial intelligence SETI) s-au limitat la câteva „vânatori” cu ajutorul unor telescoape, pozitionate în jurul lumii. Institutul SETI a realizat aceste cautari, însa fara niciun rezultat pâna în prezent.

La începutul acestui an, a fost anuntat un proiect numit Breakthrough Listen. Proiectul a fost finantat cu 100 milioane de dolari de catre miliardarul rus Yuri Milner si va fi cel mai mare proiect de cautare a vietii extraterestre de pâna acum. Se vor folosi doua dintre cele mai puternice telescoape radio din lume, cel de la Observatorul Green Bank din Virginia de Vest si cel de la Observatorul Parkes din Australia, pentru a analiza cele mai apropiate un million de stele  si de asemenea cele mai apropiate 100 de galaxii, în speranta gasirii unor semnale ratacite. Este cea mai buna sansa pe care o avem momentan.

Un posibil razboi

În cadrul aceleiasi prelegeri, Neil de Grasse Tyson a devenit serios si a abordat subiectul în felul urmator: „Alta ipoteza ar fi aceea conform careia daca apartii unei culturi care vrea sa colonizeze alta planeta, alta stea, sau alt sistem solar, asta spune ceva despre tine. Nu esti fericit doar cu o planeta, vrei mai multe. Asa ca te duci si revendici planeta pe care o vrei. Si asta tot continua, însa daca toata lumea care face asta ar avea o asemenea mentalitate, am ramâne fara planete de cucerit. Si ce se întâmpla dupa acest razboi”. De aici putem deduce ca ceea ce facem noi, cautând într-una alte planete si alte forme de viata, s-ar putea sa se transforme în cu totul si cu totul altceva si sa agraveze linistea de care ne-am bucurat pâna acum.

Daca nu se gaseste nimic în 10 ani de cautari din cadrul proiectului Breakthrough Listen, lucrurile ar putea deveni ceva mai complicate.

O alta solutie la Paradoxul lui Fermi sugereaza ca ar exista un Filtru în univers, filtru prin care viata inteligenta se opreste, poate prin auto-distrugere sau prin alta modalitate. S-ar putea ca noi sa fim prima specie care a trecut de acest filtru, sau s-ar putea ca noi sa nu fi ajuns înca acolo, iar toate celelalte civilizatii dinaintea noastra sa fi fost distruse.

Poate, conform unor postulate, exista alte cai de a comunica pe care înca nu le cunoastem. Poate ca celelalte civilizatii asteapta ca noi sa ajungem la un nivel de maturitate tehnologica înainte de a lua legatura cu noi. Acesta ar putea fi motivul pentru care înca nu am gasit nimic acolo, dar pâna nu descoperim aceste modalitati de comunicare, nu prea putem face nimic.

„Eu sunt întru totul pentru aceasta varianta, conform careia am fost vizitati. Dar s-au uitat în jurul lor si si-au dat seama ca nu exista viata inteligenta pe Pamânt, asa ca au plecat pentru totdeauna.”, concluzioneaza Neil deGasse Tyson.

Surse:  IflScience, Guff, Inquisitr.