Cele mai importante descoperiri stiintifice din 2015

Sa trecem in revista, intr-un scurt articol, cele mai importante progrese / descoperiri din lumea stiintifica din anul 2015.

Despre teleportare se scrie mult, iar filmele science-fiction introduc adeseori fenomenul în scenariu, pentru a da o nuanta de spectaculos. De mai multi ani fizicienii fac eforturi pentru a îmbunatati rezultatele în ce priveste realizarea teleportarii. Realitatea a început sa prinda din urma imaginatia în 1993, când un grup de cercetatori a reusit sa demonstreze teoretic ca e posibila teleportarea unei singure proprietati a unui sistem cuantic.

Homo naledi – ruda îndepartata a omului descoperita în Africa de Sud

Ramasite ale unei vechi specii umane au fost descoperite într-o pestera din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi.

„Homo naledi avea un creier minuscul, de marimea unei portocale, si un corp agil”, potrivit lui John Hawks, cercetator la Universitatea americana Wisconsin-Madison. Avea în medie 1,5 metri înaltime si 45 de kilograme.

Descoperirea unui nou antibiotic – TEIXOBATIN

Dupa circa 30 de ani cercetatorii au reusit sa identifice un nou antibiotic, denumit teixobatin. Acesta distruge bacteriile (din culturi de Staphylococcus aureus si Mycobacterium tuberculosis) fara vreo rezistenta detectabila. Noul antibiotic distruge bacteriile prin blocarea sintezei peretilor celulari.

Este de asteptat ca teixobatinul sa devina diponsibil pentru public în 5 ani.

Primul test fara lacune al inegalitatii lui Bell

Este oficial: Universul este bizar. Experienta noastra de zi cu zi ne spune ca obiectele aflate la distanta nu se pot influenta unele pe altele si ca acestea exista chiar daca nu ne uitam la ele. Chiar si Albert Einstein a avut dificultati cu astfel de idei propuse de mecanica cuantica, pentru ca ele contravin cu modul în care percepem lumea.

Dar se dovedeste ca gresim atunci când confruntam opinia noastra despre realitate cu natura cuantica a lumii. Iar un experiment din anul 2015 (realizat de Ronald Hanson, Universitatea Delft de Tehnologie din Olanda, si colaboratori ai acestuia),  bate ultimul cui în cosciugul perspectivei noastre asupra Universului, bazata pe conceptele de localitate (influentele fizice între particule nu se pot transmite cu viteze mai mari decât viteza luminii) si realism (proprietatile fizice sunt definite anterior observarii independente), rezolvând astfel o disputa care dureaza de mai bine de un secol.

„Dovezi solide” privind existenta apei pe planeta Marte

Agentia aerospatiala americana, NASA, de putin timp, ca a gasit „cele mai solide dovezi” de pâna acum privind existenta apei în stare lichida pe planeta Marte. „Acesta este un progres semnificativ, care pare sa confirme ca acum cursuri de apa sarata curg la suprafata lui Marte”, conform lui John Grünsfeld, administrator asociat al Directiei de Misiuni stiintifice a NASA.

Descoperirea pentaquarcurilor

Cercetatorii din cadrul proiectului LHCb (Large Hadron Collider beauty experiment) au aratat ca cinci quarcuri pot exista împreuna în particule denumite pentaquarcuri (acestea au fost prezise înca din anii ’70 ai secolului trecut). În cadrul proiectului, prin intermediul coliziunilor de protoni din acceleratorul de la CERN, s-a reusit identificarea a doua pentaquarcuri cu mase în jur de 4400 MeV/c2 (The nature of reality).

Catre cipul cuantic: prima poarta logica cuantica (din siliciu)

Andrew Dzurak, Menno Veldhorst si colegi ai acestora de la University of New South Wales, Australia si Keio University, Japonia, au creat prima poarta logica de tip CNOT (controlled-not) din siliciu – aceata fiind o componenta fundamentala într-un computer cuantic.

Dispozitivul foloseste spinul electronului pentru a stoca informatie cuantica. Cercetatorii doresc acum sa creeze primul chip cuantic. Puteti citi mai multe despre poarta logica cuantica aici.

Primul scanner MRI (imagistica prin rezonanta magnetica) portabil

Michelle Espy si colegii acesteia (Los Alamos National Laboratory, SUA) au creat primul scanner MRI portabil, de campanie. Aceste foloseste câmpuri de joasa intensitate, care sunt mai usor de produs în locatii diverse (cum ar fi, de exemplu, un teatru de operatii sau o localitate dintr-o tara africana).

Microscopul fermionic

Atomi de potasiu-40 sunt raciti

Lawrence Cheuk, Martin Zwierlein si colegii acestora (MIT, SUA) au realizat primul „microscop fermionic” (pentru a aflat ce sunt fermionii, cititi acest articol).

Acest dispozitiv poate observa pâna la 1000 de atomi dintr-un gaz ultraracit. Noua tehnica va permite observarea interactiunilor magnetice dintre atomi si, poate, a cuplarii cuantice în cadrul unui ansamblu.