Doua morminte dacice au fost cercetate arheologic recent în Salaj, dupa ce specialistii le-au descoperit întâmplator, mergând pe urmele cautatorilor de comori.
Mai multe obiecte din fier, argint si chiar si sticla au fost descoperite la sfârsitul saptamânii trecute în apropierea unei cetati dacice din judetul Salaj. Cercetarea în teren s-a facut dupa ce în toamna anului trecut în zona au fost descoperite, întâmplator, doua fibule (agrafe) si o pafta (catarama) de centura, toate din fier, trecute prin foc.
„Am ajuns acolo dupa ce am avut semnalari ca în zona sunt cautatori de comori. Am recuperat niste piese în urma lor – nu aveau valoare intrinseca – iar la un moment dat am vazut niste pietre care nu ar fi trebuit sa fie acolo. Ieseau pur si simplu din covorul de frunze. Am dat cu piciorul de ele si a aparut imediat paftaua si cele doua fibule”, a explicat arheologul Horea Pop, seful Sectiei de Cercetare din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau. Pentru ca se apropia iarna, s-a luat decizia ca locul sa fie cercetat dupa venirea primaverii, existând indicii ca piesele descoperite ar proveni dintr-un mormânt dacic de incineratie, primul de acest fel descoperit în Salaj si unul dintre putinele nejefuite gasite în România.
Arheologii s-au întors la locul descoperirii initiale, pastrând secret locul pentru a nu atrage în zona si alti cautatori de comori.
Doua morminte dacice, în loc de unul
Spre surprinderea arheologilor si a voluntarilor participanti la cercetarea în teren, sapaturile au scos la lumina nu unul, ci doua morminte de incineratie, apartinând, cel mai probabil, unor razboinici daci. Elementul care justifica teoria ca este vorba despre doua morminte – în conditiile în care terenul care le adapostea a fost nivelat, cel mai probabil, tot în perioada dacica – este descoperirea unei noi catarame, fiind vorba, asadar, despre doua persoane. „Când ai doua paftale, ai doua echipamente”, explica arheologul. Cea de-a doua catarama este mai elaborata decât prima si prezinta urmele unui placaj de bronz, semn ca a apartinut unei persoane cu rang important în cetatea dacica din zona.
De altfel, tinuta cu care a fost incinerat razboinicul respectiv mai continea si alte doua piese care îi subliniaza rangul – doua fibule de argint, net superioare celor de fier ce au apartinut celuilalt razboinic.
Obiectele metalice poarta urma incinerarii
Chiar daca au trecut mai bine de 2.000 de ani de la moartea celor doi razboinici îngropati în Salaj, piesele metalice din componenta echipamentului celor doi mai pastreaza urmele procesului de incineratie. „Au acea patina, data de arderea secundara, care ajuta la pastrarea mai buna a fierului. Este vizibila aceasta ardere secundara la toate piesele, în masuri diferite”, spune Horea Pop.
Vechimea pieselor este aproximata, deocamdata, si pe baza a ceea ce se stie despre cetatea dacica din apropiere. „Cetatea a functionat de la sfârsitul secolului II î.Hr. pâna inclusiv tot secolul I d.Hr, moment în care este distrusa, posibil în momentul unificarii lui Burebista”, precizeaza arheologul.
Margea de sticla cu ochi de paun
Printre piesele mai inedite descoperite se numara si o asa-numita margica cu ochi de paun, din sticla azurie, trecuta si ea prin foc. „Sunt piese greu de realizat: ochii sunt facuti fiecare separat si inserati apoi în profunzime, iar apoi sunt polizati”, spune Horea Pop.
Margica a fost gasita crapata, însa ea va fi data în curând restauratorilor pentru a o aduce cât mai aproape de starea initiala. În total, în cele doua zile de cercetari în teren, arheologii au scos la lumina zeci de obiecte – inclusiv un vârf de sulita, un vârf de lance, un topor din fier masiv, fragmente de fibule, pinten cu încrustatii de argint, ba chiar si o imitatie de drahma, o moneda greceasca având ca legenda vaca si vitelul care suge de la ea. „Se vede ca e imitatie, pentru ca în loc sa scrie corect numele magistratului care raspundea de emiterea de monede – echivalentul lui Mugur Isarescu – au inscriptionat ceva asemanator unui ornament. Un alt detaliu – botul vitelului nu ajunge la uger. Oricum, chiar daca este falsa, moneda demonstreaza ca dacii nu avea numai o economie bazata doar pe troc”, adauga specialistul.
Descoperirea din Salaj completeaza informatiile despre daci
Potrivit lui Horea Pop, astfel de morminte dacice au mai fost descoperite în România, însa doar în zona Olteniei si în sudul Transilvaniei. E-adevarat, în sudul Transilvaniei si în Oltenia ce s-a gasit s-a gasit cu ajutorul detectorilor, cu toate consecintele ce decurg de aici, adica fara rigoarea unei cercetari. Morminte dacice au mai fost gasite si în sudul Ucrainei si chiar în Slovacia, între cele doua zone – de sud si de nord – existând pâna acum o zona (din care facea parte si Salajul) în care nu fusese facuta nici o astfel de descoperire. „Acum avem aceasta legatura”, precizeaza el. Oricum, mormintele dacice de incineratie erau – adauga arheologul – apanajul elitei razboinice, motiv pentru care sunt destul de rare. „Oamenii simpli beneficiau de alt tratament – probabil li se împrastia cenusa, cert este ca nu dispunea de astfel de morminte. De asemenea, exista ipoteze potrivit carora copiii nu puteau fi incinerati, ci erau înhumati”, explica el.
Zeci de cetati dacice, descoperite în Salaj
În judetul Salaj s-au descoperit amplasamentele a nu mai putin de 30 sate dacice si 15 cetati dacice care aparau uniunea tribala din partea de vest a actualului judet. Cea mai importanta pare sa fi fost Dacidava, oras fortificat situat pe Magura, în apropiere de Simleu Silvaniei. Este locul cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din tara, dupa Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântareste peste doua kilograme.
Adevarul.ro
