S-a dus vremea spionilor care ascundeau mesaje cifrate în unghere conspirative. Azi spionajul se face prin interceptarea telefoanelor inteligente (smartphone). Si cum acestea exista pe tot globul… Supravegherea tuturor mesajelor, voce, imagini, mailuri, este o prioritate a serviciilor secrete, cele mai active in acest sens fiind NSA (SUA) si GCHQ din Marea Britanie. E drept ca fara cooperarea cu marile companii care pun la dispozitie comunicarea prin internet, dar si cu alte companii care activeaza global cum ar fi Google, Facebook, Youtube, supravegherea (spionarea) utilizatorilor de dispozitive mobile (telefoane, tablete) dar si de PC-uri sau laptop-uri, n-ar putea fi posibila. Iar supravegherea se face si cu ajutorul unor programe speciale la care lucreaza mari companii de IT, dar si prin intermediul sistemelor de operare cum ar fi cele puse la dispozitie de Microsoft (Windows) sau Google (Android).
La cererea secreta a autoritatilor abilitate, tot ce presupune conexiune internet (telefoane, tablete, laptopuri, PC) sau comunicare prin cartele SIM si carduri bancare este supus supravegherii si interceptarii. Asa se întelege supararea acestor autoritati, americane în acest caz, pentru faptul ca firma Apple n-a dat curs unei hotarâri judecatoresti care-i cerea sa puna la dispozitia autoritatilor un software de decriptare a unor mesaje telefonice pe dispozitivul iPhone. Si atingând domeniul criptarii mesajelor si a posibilitatilor de decriptare, Edward Snowden, fost lucrator la NSA, este cel care a dezvaluit ca NSA a obligat marile firme de internet sau de socializare sa nu permita criptarea mesajelor SMS sau mail. Asta pentru ca NSA sa poata nestingherit sa intercepteze toate comunicarile prin internet. Iar una din posibilitatile utilizatorilor de a se „sustrage” acestei supravegheri totale este tocmai criptarea mesajelor, dupa cum atragea atentia Snowden!
Pentru ca, pâna la urma, este vorba despre dreptul la viata privata si protejare a datelor personale. Drepturi care, în numele „interesului si apararii nationa-le”, autoritatile americane le-ar dori suprimate si în cazul utilizatorilor de telefoane inteligente, platforme mobile sau fixe.
Când fotografiile vorbesc
Putina lume stie ca reteaua de socializare Facebook se ocupa si cu spionarea platformelor mobile, prin interceptarea conturilor deschise de utilizatorii de smartphone-uri sau de platforme mobile. De curând, transmite France Presse, preluat de Agerpres, Facebook va trebui sa raspunda în fata justitiei din California în legatura cu colectarea ilegala a datelor private ale utilizatorilor, legate de un instrument servind la identificarea automata a persoanelor care figureaza în fotografiile publicate pe reteaua sa.
Un judecator din San Francisco a respins apelul retelei de socializare americane, admitând plângerile a trei utilizatori care s-au plâns ca Facebook a colectat „în secret si fara acordul lor” datele biometrice legate de chipul lor si apoi le-au folosit în programe de recunoastere faciala. Era si greu pentru judecator sa nu admita plângerea celor trei având în vedere ca în SUA, dar si pe întreaga planeta, sunt sute de milioane de utilizatori care sunt spionati de Facebook fara acordul lor. Pe de alta parte e greu de acceptat ca dintr-o populatie de peste 350 de milioane de oameni, sa zicem jumatate din ei spionati de Facebook, doar trei persoane s-au gasit sa ceara companiei socoteala!
Cu atât mai mult cu cât instanta californiana a recunoscut ca „tehnologia de recunoastere faciala a Facebook include o scanare a geometriei fetei fara consimtamântul reclamantilor”. Aceasta tehnologie a companiei Facebook a atras critici si din Europa, chiar si „îngrijorari cu privire la respectarea vietii private a utilizatorilor din Europa”. Aflam ca Facebook ar fi suspendat utilizarea acestei tehnologii în anul 2012, dar nu stim deocamdata cu ce instrument de supraveghere a fost înlocuit.
Si aplicatiile trag cu ochiul
Spionarea utilizatorilor de platforme mobile (telefoane, tablete, laptopuri) se face si prin intermediul aplicatiilor instalate pe acestea. Se spune ca virusii sunt cei prin care hackerii pun stapânire pe platformele mobile, preluând controlul datelor private stocate pe acestea. Multi utilizatori sunt convinsi ca doar programele antivirus sunt cele care i-ar putea proteja, numai ca sunt multe voci care afirma ca tocmai prin aceste programe antivirus, autoritatile interesate pot supraveghea telefoanele sau pc-urile. Kaspersky Lab, una dintre cele mai puternice companii care pun la dispozitia utilizatorilor programe antivirus, directioneaza atentia posesorilor de telefoane mobile asupra hackerilor, si aproape deloc asupra modalitatilor prin care autoritatile interesate pot prelua controlul asupra dispozitivelor inteligente conectate la internet. Asadar, Kaspersky Lab ne informeaza ca „63 la suta dintre utilizatorii de platforme mobile instaleaza aplicatii fara sa citeasca atent termenii si conditiile de utilizare”. Asta ar demonstra faptul ca acesti utilizatori nu sunt constienti de potentialele pericole si consecinte nedorite.
Studiul publicat recent de Kaspersky Lab nu se refera la consecintele spionarii de catre autoritatile abilitate a tuturor utilizatorilor, ci de pericolul pe care l-ar reprezenta pentru posesorii de aparate mobile inteligente, hackerii care lanseaza atacuri cibernetice. Cercetarea companiei Kaspersky se bazeaza pe intervievarea a 18.507 utilizatori în mediul online demonstrând ca „un numar alarmant dintre acestia îsi lasa viata personala, inclusiv toate datele din telefon (parole de carduri bancare, conturi etc.) la îndemâna amenintarilor cibernetice”! Dupa cum se vede, studiul nu pomeneste nimic despre spionarea prin reteaua de socializare Facebook, de pilda, ca sa nu vorbim despre societati precum Google, Yahoo, Youtube etc.
Totusi, în realitate, atunci când vrei sa instalezi o aplicatie trebuie sa fii de acord cu toate conditiile cerute, altminteri aplicatia nu se instaleaza! Dupa Kaspersky, utilizatorii sunt vinovati pentru ca „putin sub jumatate (43%) dintre utilizatori ar putea sa fie în pericol din cauza aplicatiilor de pe dispozitivele lor mobile, pentru ca nu sunt suficient de experimentati în utilizarea Internetului încât sa limiteze numarul de permisiuni pe care le acorda atunci când instaleaza aplicatii. 15% dintre respondenti nu limiteaza în niciun fel ce pot face aplicatiile lor pe telefon, iar 17% acorda permisiuni atunci când sunt îndemnati sa o faca, apoi uita de ele, în timp ce 11% cred ca nu pot schimba aceste permisiuni. Atunci când nu se face nicio optiune în setarile aplicatiilor, este posibil – si legal – ca acestea sa acceseze informatii personale si confidentiale de pe dispozitivele mobile, de la persoane de contact, pâna la fotografii si detalii despre localizare”, sustine studiul publicat de Kaspersky Lab, preluat de Agerpres. Kaspersky vrea sa ne convinga ca utilizatorii de internet au pe dispozitivele lor informatii „delicate” despre ei si despre altii, dar nu se asigura ca acestea sunt în siguranta fata de atacurile cibernetice de tip malware.
Concluzia logica a celor de la Kaspersky? „Noi vrem sa ajutam utilizatorii sa-si protejeze datele importante – si pe ei însisi – de aceste pericole”, dupa cu afirma David Emm, cercetator principal la Kaspersky Lab. Iarasi nici un cuvânt cum sa se protejeze utilizatorii de supravegherea permanenta si globala a autoritatilor abilitate.
Revista Magazin
