Burebista, regele geto-dacilor, un personaj enigmatic
Despre marea capetenie Burebista, la prima vedere, se stiu foarte multe. În realitate, este un personaj enigmatic care apare sub diferite nume si în putine surse istorice antice.
Este descris ca o mare capetenie care a pradat o mare parte a Europei, i-a cucerit pe celti si s-a implicat în politica Romei.
Burebista, gratie mai ales istoriografiei din România, este un personaj foarte bine cunoscut al Istoriei românilor. În general, generatii întregi de scolari au învatat ca Burebista a fost un rege care a stapânit peste un presupus stat dacic centralizat si foarte bine organizat, cu legi proprii si sisteme superioare de administrare a populatiei. 
În realitate însa Burebista a fost un personaj enigmatic. Nu se stie cu certitudine ce stat a condus, daca a existat un stat dacic si, cu atât mai putin, cum functiona. Cu toate acestea, sunt câteva mentiuni antice cu privire la existenta si actiunile capeteniei Burebista.
Boerebista un ”barbat get”
Burebista este numele cunoscut de publicul larg, dar exista diferite variante ale numelui acestei capetenii.
De exemplu, Strabon, în Geographia, îl numeste Burebistas sau Boirebistas, în timp ce Iordanes îi spune Buruista. Mai este cunoscut si sub numele de Barabista în inscriptiile grecesti.
Existenta sa pe teritoriile dacice este dovedita de câteva izvoare istorice antice. Totodata geograful grec Strabon îi atesta clar si apartenenta etnica „Burebistas, barbat get, luând conducerea neamului sau”, scria grecul.
Burebista este atestat si de o inscriptie din orasul grecesc Dionysopolis dar si de Iordanes. Acesta din urma arata ca Burebista a trait în secolul I î.Hr. fiind deja rege al daco-getilor în timp ce Sylla lua puterea la Roma în anul 82 î.Hr.
Tarabostesul din Muntenia
Istoricii precum Constantin C. Giurescu sau Dinu Giurescu arata ca Burebista a fost din neam nobil, devenind la rândul sau capetenie asupra tribului sau. Se banuieste ca era stapân peste neamul burilor din câmpia munteana si ca îsi avea centrul puterii la Argedava si în niciun caz în zona Orastiei.
”Capitala acestei mari stapâniri a fost orasul Argedava. Nu se stie precis unde era situat; se banuieste însa ca în sudul sau în sud-vestul Carpatilor. Unii l-au identificat cu Arcidava, în Banat, altii l-au asezat pe râul Argesos (Argesul) cu al carui nume seamana“, scria Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor“.
Istoricii mai sus mentionati sunt de parere ca în 82 î.Hr. Burebista atinsese deja apogeul începând cuceririle.
Rege peste toate neamurile getilor
Nu se stie cum a reusit Burebista sa devina rege, dintr-o capetenie regionala si un sef al tribului burilor. Si mai ales nu se stie cum a reusit sa îngenuncheze numeroasele triburi razboinice ale dacilor si getilor. Cert este ca a facut-o.
A reusit, asa cum arata izvoarele antice, sa uneasca sub sceptrul sau întreaga lume geto-dacica devenind una dintre cele mai mari capetenii tracice dadea fiorii marilor puteri ale antichitatii în regiunea central, est si sud europeana.
”Boirebistas, Getul, luând conducerea natiunii sale, a ridicat pe oamenii acestia inraiti de nesfârsitele razboaie si i-a îndreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa încât, în câtiva ani, a întemeiat o mare împaratie si a supus getilor aproape pe toti vecinii”, spune acelasi Strabon.
Mai mult decât atât, izvoarele antice ne arata ca Burebista ajunsese sa-si întinda stapânirea la sud de Dunare, asupra neamurilor tracice din aceea zona dar si asupra litorarului Marii Negre, inclusiv cel care astazi se afla în Bulgaria.
”regele Buerebista ajungând cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia, si stapânitor al tuturor tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare”, se arata într-o inscriptie din orasul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic) pusa în anul 48 i.Hr.
De altfel aceeasi inscriptie arata o realitate interesanta. Burebista este de fapt un „print mostenitor„ al unui alt mare tarabostes care bagase frica inclusiv în greci. Documentul amintit spune ca un oarecare diplomat grec Acornion fusese trimis în trecut la tatal lui Burebista.
Diplomatul din Dionysopolis trebuia sa-l convinga pe puternicul tarabostes din Muntenia sa crute cetatea greceasca. Acornion va ramâne si în slujba lui Burebista, fiul acelei capetenii a burilor.
„Ucigasul de celti“ pustieste Europa
Daca nu se stie cum ajunge la putere Burebista, se stie însa ca unind triburile getilor si dacilor devine un lider cu o formidabila putere militara.
Strabon spune ca avea peste 200.000 de razboinici. Pentru multi istorici pare o cifra exagerata, pentru altii reprezinta însa o realitate.
Cert este ca Burebista stapânea peste triburi cu razboinici feroce, ”înraiti„ asa cum arata Strabon si pe care i-a aruncat asupra Europei Centrale si de Sud.
Capetenia Burebista face legea asupra grecilor, celtilor si pustieste cumplit Europa în câteva campanii de jaf. În primul rând ca orice tarabostes din câmpia munteana a visat la bogatia cetatilor grecesti de pe malurile Marii Negre. Întâi îi scapa pe greci de romani, apoi îi supune. Între 71 si 61 i.Hr. cetatile grecesti, o parte din ele cel putin erau sub stapânire romana.
În 73 i.Hr. Histria se revolta si cu ajutorul lui Burebista îi alunga pe romanii condusi de guvernatorul Antonius Hybrida. Dupa aceea cetatile grecesti i-au dat ascultare lui Burebista, sporindu-i puterea dar si averea.
„Orasele grecesti de pe tarmul Marii Negre ascultau de Buerebista; si nu numai cele de pe tarmul astazi românesc, care, mai înainte,între 71-61 înainte de Hristos fusesera stapânite efectiv de romani; dar si unele de la sud de Balcani cum au fost Mesemvria si Apollonia.”, scria Constantin C. Giurescu. 
Mai mult decât atât aflam din documentele antice ca Burebista si-ar fi aruncat razboinicii asupra întregii Europe: ”Trecea neînfricat Istrul si prada Thracia pâna în Macedonia si Illyria”, spune acelasi Strabon.
Cel mai mult au avut de suferit din cauza lui celtii.
Desi neamurile celtice erau de temut în Europa antica razboinicii lui Burebista au ras de pe fata pamântului triburi întregi.
„A pustiit astfel pe celtii care se amestecau cu tracii si illyrii, iar pe boiii, care se aflau sub ascultarea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a sters de pe fata pamântului”, spune Strabon.
Totodata i-a nimicit pe scordisci, un alt trib celtic, si a pustiit pâna în Europa centrala, ajungând sa bata inclusiv câteva triburi germanice. Totodata însasi Iulius Caesar vorbeste despre celtii terorizati de daci care încercau sa scape de furia lor.
Burebista, spaima romanilor 
Totodata un astfel de rege barbar în apropierea frontierelor romane, nu putea decât sa semene teama în rândul Senatului. Mai mult decât atât Burebista i-a sfidat ajutând cetatea Histria dar si pradând adânc în zona Balcanilor, fara sa-i pese de romani.
Strabon, în special, arata ca Burebista era temut de romani.
În plus, datorita puterii sale, Burebista se implica si în politica romana. Prin intermediul lui Acornion încheie un tratat cu Pompei în timpul razboiului civil cu Iulius Caesar. Capetenia barbara se oferea sa-l sprijine militar pe Pompei. Razboinicii daci ajung însa prea târziu, iar Pompei este înfrânt. Iulius Caesar pregatea un razboi cu dacii. Nu a mai apucat, fiind asasinat în 44 i.Hr.
Aceeasi soarta a împartasit-o si Burebista, ucis de ai sai, probabil de capetenii din zone îndepartate nemultumite de faptul ca trebuiau sa dea ascultare lui Burebista.
Burebista, ajutat de un „sarlatan”
Nu se stie cu precizie, asa cum am mai precizat, cum a reusit Burebista sa mobilizeze o forta atât de importanta si mai ales sa se faca ascultat de razboinicele triburi dacice.
Autorii antici ne ofera însa niste indicii. Burebista se pare a aplicat noi principii de conduita dar posibil sa fi instaurat si un nou cult religios. 
Totul se explica prin prezenta lui Deceneu, atestat ca mare preot dar si ca un învatat caruia Burebista îi acorda statutul politic de vicerege.
”Getul Burebista l-a înaltat atât de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, încât în câtiva ani a faurit un stat puternic”, spune Strabon despre metodele lui Burebista.
Iordanes preluând de la Dion Chrysostomos spune ca ”Apoi, în timpul domniei la goti a lui Buerebista, a venit în Gotia, Deceneu, pe vremea când Sylla a pus mâna pe putere la Roma. Primindu-l, Buerebista i-a dat o putere aproape de cea a unui rege”.
Mai precis, se banuieste ca aceste Deceneu a adus noul cult religios si noua ordine bazata pe munca, abstinenta si ordine. Cu ajutorul lui Deceneu, Burebista a initiat o reforma în societatea dacica prin care putea controla mai usor numeroasele triburi.
”Spre a tine în ascultare poporul, el si-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care ratacise multa vreme prin Egipt, învatând acolo semne de prorocire, multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor„, preciza Iordanes.
Aceasta reforma si mai ales „zeificarea„ marelui preot se pare a stârnit nemultumirea unor capetenii care ar fi pus la cale asasinare marelui Burebista.
