Realitatea din spatele unor mituri
Legendara cetate Heraklion (Heracleion) a fost inghitita de apele marii acum mai bine de 1.500 de ani. Marele oras antic fusese mentionat in scrierile istoricului grec Herodot in secolul al V-lea i.Chr., insa fondata in veacul al VIII-lea i.Hr. Altfel spus, cu mult timp inainte de mitica Alexandria (oras intemeiat in anul 331 i.Hr.). Si, foarte posibil, putini nebuni visatori cu ochii deschisi, de talia unui Schliemann, se vor fi gandit ca stralucirea multimilenara a acestuia va mai aparea vreodata la lumina zilei. Au sosit insa alte vremuri, cand, la cumpana dintre mileniile doi si trei, arheologul marin francez Franck Goddio a avut sansa uriasa sa descopere numeroase vestigii fabuloase din Heraklion, de o valoare pe care nimeni nu ar putea sa o aseze in cifre ori in kilograme de aur.
Pe urmele lui Napoleon
Goddio cauta, de fapt, nave scufundate in timpul bataliei de pe Nil a lui Napoleon, din 1798, atunci cand a facut uluitoarea descoperire. Heraklion este o cetate din Egiptul antic care, din 1992, a inceput sa isi dezvaluie tainele, dupa ce importante vestigii ale sale au fost scoase la suprafata apelor Golfului Abukir, la aproximativ 6,5 kilometri nord de Egiptul de azi si de la circa 45 de metri adancime.
O intamplare fabuloasa a facut ca totodata sa fie descoperit de echipa lui Goddio si orasul vecin, Canope, de asemenea scufundat in golful sus-mentionat. Istoria Heraklionului contureaza ideea ca aceasta cetate ar fi fost unul dintre principalele porturi egiptene pentru traficul maritim ce provenea din lumea greaca. De altfel, si in vechi scrieri grecesti s-a evocat existenta lui, sub numele Thonis, pana la disparitia sa sub ape.
O mostenire fabuloasa
Afirmam anterior ca imensul tezaur arheologic scos la lumina dupa atata vreme din mormantul sau subacvatic este, practic, imposibil de evaluat conform reperelor materiale obisnuite: bani, aur, argint etc. Astfel, folosind echipamente sofisticate, Franck Goddio a asezat pe un „inventar” al Antichitatii statui colosale apartinand zeitei egiptene Isis, zeului Hapi si unui faraon egiptean neidentificat, toate conservate excelent datorita „lintoliului” de namol ce le-a invesmantat peste un mileniu si jumatate. Alaturi de statuile inalte de aproape 5 metri s-au gasit sute de mici statuete ce reprezinta zeitati egiptene, intre care si personajele ce strajuiau templul unde Cleopatra a fost incoronata regina Nilului.
S-au mai gasit zeci de sarcofage continand trupuri de animale sacrificate zeului suprem al egiptenilor, Amon-Ra, si, de asemenea, numeroase amulete si texte religioase dedicate unor zei ca Osiris, Horus si Isis. Dar nu este totul. Printre descoperirile datand din alte epoci, in aceeasi zona au fost scoase la iveala 64 de ambarcatiuni in buna parte ingropate in nisipul de pe fundul golfului, peste 700 de ancore de nave, monede de aur si greutati de bronz si piatra, stele de piatra cu inscrisuri in greaca veche si hieroglife.
Cea mai vehiculata cauza a scufundarii Heraklionului ar fi fost o catastrofa oceanica, insa se ia in considerare si versiunea unor cataclisme geologice, precum scufundarea solului, un cutremur puternic sau eroziunea graduala a pamantului pe care fusese ridicata cetatea. Nu in ultimul rand, sa mai amintim si afirmatia celebrului Herodot, potrivit caruia in aceeasi zona ar fi fost construit un important templu pe locul unde miticul Herakles (Hercule) ar fi debarcat in Egipt si unde ar fi fost vizitat de nu mai putin faimosii eroi antici Elena si Paris!