Sunt numeroase dovezi, spun istoricii, care demonstreaza ca geto-dacii stapâneau medicina, stiinta de a produce leacuri din plante medicinale, aveau notiuni despre astre, despre calendar. Învatarea acestor discipline era apanajul unor familii din elita comunitatii, iar educatia se manifesta individual, sub forma de ucenicie, si nu în cadru organizat, ca în zilele noastre.
Potrivit istoricilor, prima forma de pregatire a copiilor, care viza însutirea scrisului, a cititului, cunoasterea notiunilor elementare de matematica, se desfasura în casa parinteasca, sub îndrumarea directa a tatalui, daca acesta avea harul învataturii, sau a unui om liber. Când cresteau, cei mai dotati dintre copii erau trimisi în ucenicie învatatilor din cadrul tribului sau unitatii de trib, unde aprofundau educatia începuta acasa si învatau notiuni de filosofie, astronomie sau medicina. 
”O forma organizata de învatamânt nu a existat în acea perioada nici la greci, nici la romani. În secolele 6 pâna la secolul 2 înainte de Hristos aceasta transmitere se facea pe cale orala si evident ca în anumite grupuri si în anumite forme. Medicii îsi selectau ucenici dintre cei care aveau anumite deschideri. Unii erau cunoscuti ca atare si dintre cei mai dotati erau selectati cei care primeau secretele stiintei celor care reprezentau inteligenta înalta. Existau preoti si medici în rândul geto-dacilor care stiau sa vindece boli, buni astronomi”, spune istoricul Marius Constantinescu.
Selectia în cadrul tribului îi împartea pe tineri în mai multe directii, armata fiind cea care atragea cel mai mult. Familiile de agricultori, crescatori de animale, vânatori sau mestesugari, îsi asigurau continuitatea transmitând cunostintele specifice ocupatiilor lor propriilor copii sau ai rudelor apropiate. Educatia, formarea noilor generatii de eruditi, era apanajul familiilor care compuneau aristocratia.
”În momentul în care ni se prezinta aceasta informatie se spune: vezi aici unii ascutindu-si armele si pregatindu-se de lupta, dincolo vezi pe altii care alearga dupa ierburi de leac si în alta parte vezi pe cei batrâni adunati sa împartaseasca informatii despre stele, despre astri. Asta ne sugereaza ca ar fi existat un sistem mai special de educatie pentru ca, asa cum deja stim, exista aceasta forma de transmitere a unor informatii, care nu erau destinate fiecarui locuitor din tinutul geto-dacilor. Erau informatii transmise numai celor care erau initiati, stiau anumite lucruri care îi ajutau sa înteleaga mersul lumii”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu. 
O imagine concludenta asupra vietii spirituale a epocii o descrie istoricul got Iordanes „Putem vedea pe unul cercetând pozitia cerului, pe altul însusirile ierburilor si a fructelor, pe acesta studiind cresterea si descrsterea Lunii, pe celalalt observând mersul Soarelui“.
”Erau foarte buni astronomi, care stiau mersul stelelor. Dovada a nivelului de cunostinte pe care le stapâneau sunt calendarele de la Sarmizegetusa, care este centrul cultural al geto-dacilor. Aceste calendare sunt foarte bine puse la punct încât se cunoaste structura anului care era formata din luni, din saptamâni, iar saptamâna era formata din sapte zile, una dintre ele fiind o zi de repaos. Tot ceea ce avem astazi ei stiau de acum 2000 – 2500 de ani”, declara istoricul Marius Constantinescu.
Prima forma organizata de învatamânt de pe teritoriul tarii noastre a fost în Dobrogea. Aici au fost descoperite marturii care atesta existenta unui gimnaziu local pe malul lacului Sinoe, atestat înca din sec. II. i.Hr. Câteva inscriptii aflate si acum la Histria descriu modul de organizare a gimnaziului. Educatia primita în gimnaziu putea fi continuata numai de tinerii proveniti din familii cu stare materiala foarte buna la scolile superioare care functionau numai în orasele grecesti.
