Cetatea geto-dacica de la Buridava este cunoscuta în mediul stiintific pentru bogatia de artefacte geto-dacice descoperite în timpul fostelor campanii arheologice, mai ales pe vremea regretatului arheolog Dumitru Berciu. Astfel, printre nenumaratele obiecte antice scoase la lumina s-au numarat masti mortuare si anfore din bronz, dar, ceea ce este si mai important, un vas ceramic care poarta pe el numele unui Basileu local – Tiamarkos, o dovada a faptului ca elitele geto-dacice cunosteau scrisul…
Printre cele mai importante artefacte aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie a Judetului Vâlcea se afla o masca de bronz – o opera de arta religioasa geto-dacica, descoperita în anul 1973 aici.
Puternica fortificatie geto-dacica, Buridava Dacica, se afla amplasata la nord de pârâul Cosota si în dreapta pârâului Sarata. Statiunea arheologica este înconjurata de trei vârfuri de deal care, în Antichitate, au fost fortificate si pe care arheologii le-au identificat drept Cetatea 1, Cetatea 2 si Cetatea 3.
Aceste puncte sunt plasate într-un fel de potcoava ce se deschide catre Ocnita si vechile mine de sare. Pentru perioada getica, stratigrafic, au fost identificate trei niveluri culturale, dar stabilirea populatiei din a doua vârsta a fierului în zona a dus la ample lucrari de terasare, care au avut ca efect distrugerea straturilor arheologice anterioare. Astfel, în timpul cercetarilor arheologice au fost descoperite materiale apartinând urmatoarelor culturi: cultura Salcuta si orizontul toartelor pastilate din perioada eneolitica; cultura Cotofeni (aici a existat un centru de exploatare a saramurii prin procesul de brichetaj) din perioada de tranzitie spre epoca bronzului; cultura Glina si Verbicioara din epoca bronzului si fragmente ceramice apartinând civilizatiei de tip Basarabi din prima vârsta a fierului.
Colina sacra de la Buridava
Cele mai importante artefacte arheologice apartinând culturii geto-dacice (importuri elenistice si romane), inclusiv masca de bronz, au fost descoperite în zona „Cetatea 1”. Aceasta este cea mai înalta dintre cele trei puncte (cca. 600 m altitudine). În Antichitate ea avea un platou de aproximativ 100 m lungime si 50 m latime. Dupa cercetarile arheologice din anul 1974 s-a dovedit ca a avut un caracter sacru, coordonatorul sapaturilor, Dumitru Berciu, stabilindu-i denumirea de „Colina sacra de la Buridava”.
Descoperirea
Masca de bronz a fost descoperita în anul 1973 în cadrul unui sanctuar care, în perioada sa, a avut trei încaperi subterane (notate de cercetatori cu numerele 2, 3 si 4), cu temeliile sapate în stânca si trei coloane de lemn. Mai precis, piesa a fost identificata în încaperea cu numarul 3, aceasta fiind asezata cu grija pe peretele de vest al complexului. Sanctuarul a fost distrus de un puternic incendiu care a mistuit locuintele de pe colina, cât si de pe terase. Într-una dintre încaperi au fost gasite doua monede din timpul primului împarat roman, Octavian Augustus, care arata ca incediul s-a produs în perioada aceasta, de când dateaza si masca.
Piesa este realizata dintr-o singura foaie de bronz cu o grosime de 1,5 mm (batere pe o forma de lemn dupa tehnica „au repoussé”), placa taiata si usor batuta pe dunga, prin lovire cu ciocanul.
Fata este expresiva: barbia rotunda si puternic accentuata. Nasul este în linii drepte si precise. Narile sunt sumar indicate, baza nasului dreapta. Gura este împinsa din interior si indicata printr-o linie orizontala. Buzele usor reliefate, puternic strânse, accentueaza gropitele laterale. Ochii adânciti în orbite. Sprâncene exagerat de accentuate printr-o taietura longitudinala, încrustata ca si taietura verticala de pe barbie. Gâtul are lungimea de 3,3 cm, cu marginile întoarse spre exterior. Fruntea, lata. Parul este redat prin sase bucle în maniera elenistico-romana. Urechile sunt redate prin batere si netezire. Are patina nobila– culoarea verde albastra.
Masca este produsul unui atelier local. Nu este o masca mortuara ca în cazul civilizatiei grecesti; cel mai probabil, piesa reprezinta pe zeul razboiului, în felul zeului Ares-Marte de la greci si romani. Nu poate fi vorba de un portret, ci de o opera de arta religioasa geto-dacica, ea fiind o divinitate barbateasca în vigoarea tineretii.
Continua seria descoperirilor
în vara anului 2014, în apropierea cetatii dacice Buridava, s-a facut o descoperire extraordinara: o fibula dacica din argint cu o reprezentare în basorelief a unui cap de lup. Descoperirea este deosebit de importanta deoarece sunt extrem de putine obiecte din perioada dacica cu o astfel de reprezentare.
Importanta acesteia trebuie înteleasa ca o confirmare a faptului ca lupul avea o valoare totemica în cultura dacilor, fiind folosit atât pentru a “încarca magic” obiecte de uz curent (si prin acestea, pe utilizatorii lor), cât si pentru a da forta si curaj în lupta, unde lupul devenea o arma-stindard: lupul cu corp de sarpe.
Ca o continuare fireasca, anul 2016 a adus echipei conduse de arheologul Constantin Barbulescu, decan al Facultatii de Stiinte Socio – Umane din cadrul Universitatii din Pitesti, alte descoperiri de exceptie, descoperiri care repun în discutie ceea ce se stia despre cultura geto-dacilor, noile elemente oferind noi perspective asupra stramosilor nostri.
Astfel, conform saptamana.net <<cercetatorii au dezvaluit publicului larg doua dintre rezultatele relevante ale recentelor sapaturi: identificarea primei necropole dacice din perioada clasica – tema de fond si un rhyton din sticla, ca element de detaliu. Descoperirile au o importanra deosebita pentru ca redeschid discutiile, în comunitatea stiintifica si nu numai, asupra problematicii ritului si ritualului funerar la geto-daci si vor scrie o pagina noua din ceea ce înseamna cultura si civilizatia dacica.
„În prezentarea preliminara a descoperirilor de la Buridava, a fost evidentiat si un rhyton. Rhytonul este un vas conic, având vârful curbat, în forma unui corn de animal, confectionat în general din metal sau ceramica.
Astfel de obiecte, întregi în cazul celorlalte, întregibil în cazul celui descoperit de noi, se mai gasesc doar în patru mari muzee din lume. Pot spune ca ma bucur ca Muzeul Judetean Vâlcea va detine în patrimoniu un obiect unicat cred, în România, în clipa asta. Din ce stiu eu, astfel de obiecte se mai gasesc la New York, Berlin, Roma si Londra”, a spus Constantin Augustus Barbulescu.>>
Ar fi interesant de aflat daca acest santier arheologic de la Buridava (Vâlcea) a primit vreo finantare din partea Ministerului Culturii, ministerul ala care nu a dat niciun leu santierelor din toata Moldova, dar a finantat 14 santiere în Dobrogea, pe culturile romana si greaca!!! Eu cred ca nu…
