Un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California, Santa Barbara, arata ca civilizatia chineza are radacini mult mai vechi decât se credea pâna acum. Suntem gata pentru a rescrie cartile de istorie?
În cliseele contemporane, majoritatea cercetatorilor afirma ca primele civilizatii umane au aparut în Mesopotamia în urma cu aproximativ 6.000 de ani, asa-numita „Semiluna Fertila”, în Irakul modern.
Cu toate acestea, noi descoperiri indica într-un mod tot mai insistent ca civilizatia umana nu a aparut dintr-un singur centru si apoi s-a raspândit în întreaga lume, ci a avut mai multe centre initiale.
Descoperirea unei piramide circulare în Cajamarca, Peru, a aratat ca prima civilizatie sud-americana este la fel de veche ca cea sumeriana, într-o perioada plasata în al cincilea mileniu î.Hr.
În ceea ce priveste civilizatiile din Extremul Orient o veste extraordinara vine de la un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California, Santa Barbara, si publicat în revista Proceedings of National Academy of Sciences. Concluziile prezentate de cercetatori arata ca civilizatia chineza are radacini mult mai vechi. Cultura Hongshan a aparut cu cel putin 2.400 de ani mai devreme decât se credea anterior.
Rezultatele studiului ar putea constrânge revizuirea cronologiei civilizatiei aparute în Extremul Orient, luând în considerare faptul ca civilizatia sumeriana, peruviana si Hongshan sunt contemporane.
Cultura Hongshan este cunoscuta mai ales pentru sculpturile sale realizate în jad si rezultatele remarcabile în domeniul arhitecturii, lucrari semnificativ mai elevate comparativ cu alte culturi, antice.
Se presupune ca una dintre primele sculpturi reprezentând efigia dragonului, atât de draga culturii chineze, a fost realizata de Honshan. Acestei culturi i se datoreaza cea mai veche forma de turnare a metalului. Prin urmare, dovezile par sa indice faptul ca, în mod semnificativ, cultura Hongshan era mai avansata.
Cultura Hongshan, descoperita în 1908, s-a dezvoltat mai ales în nord-estul Chinei, într-o zona ce se extinde la nord de muntii Yan, în Hebei, de o parte si de alta a cursului superior al râurilor Daling si Xiliao în Liaoning si Mongolia Interioara.
Conform informatiilor adunate pâna în prezent, era vorba de o comunitate mica, izolata, cu o influenta redusa asupra dezvoltarii istorice a Chinei.
Recentul studiu contesta acest fapt: „Se pare ca avem suficiente dovezi pentru a afirma ca Hongshan a fost mult mai importanta pentru începutul culturii chineze, mult mai mult decât se credea”, a declarat dr Luigi Scuderi, co-autor al studiului. Asa cum se arata în studiu, exista dovezi ale unei desertificari masive care a avut loc în urma cu aproximativ 6.500 de ani tocmai în zonele ocupate de populatia Hongshan, fortând-o sa migreze spre sud. Consecinta a fost o influenta semnificativa asupra dezvoltarii civilizatiei chineze.
Au jucat ei într-adevar un rol crucial în dezvoltarea culturii chineze?
Înca mai trebuie aduse dovezi în aceste sens, dar aceasta ar putea însemna ca radacinile Chinei sunt mult mai vechi, cel putin la fel ca cele mesopotamiane, factor care ar putea constrânge istoricii si arheologii sa rescrie începuturile civilizatiei umane.
