Predictiile halucinante despre sfarsitul lumii
Sa ne amintim: în anul 999 d.Hr. un papa prezicea ca nu apucam anul 1000, ca va fi sfârsitul lumii. În anul 2000 venea apocalipsa adusa de computere, ar fi trebuit sa vina sfârsitul lumii si în 2003, propovaduit de Jack van Impe, apoi pe 21 decembrie 2012, adusa de calendarul mayas, gresit interpretat. Am scapat de fiecare data, dar sfârsitul lumii ar fi trebuit sa însemne, înainte de toate, sfârsitul predictiilor halucinante si nastrusnice. Dar se pare ca nu avem noroc. Si cel mai nou „vizionar” din anul 999 d.Hr.. încoace, celebrul parinte al „gaurilor negre” si fizician teoretician Stephen Hawking, nu se lasa mai prejos decât predecesorii sai mai putin celebri, anuntând ca mai avem doar vreo mie de ani înainte de a se produce apocalipsa, sfârsitul civilizatiei terriene.
El chiar ne avertizeaza: „omenirea nu mai dispune, probabil, de mai mult de 1.000 de ani pentru a trai pe Pamânt si ca singurul lucru care ne poate salva de la disparitie este colonizarea altor planete si luni din sistemul solar”, a sustinut el la o conferinta organizata la Universitatea Cambridge, dupa cum relateaza Agerpres. Acum, daca ne prinde cu sarmaua în gât si cu vinul în cealalta mâna (sic), tot e bine, noi sa fim sanatosi! Dar daca suntem soareci de biblioteca, ne alertam! Nu-ti comunica în fiecare zi celebrul matematician asemenea predictii!
Avem însa o problema: 10-20-30 de miliarde de oameni sa zboare prin Cosmos, spre alte planete? În ce directie? Si cum? Si cu ce? Dar mai sunt si alte pericole ne asigura astrofizicianul britanic: unul ar fi pericolul de a contacta eventuale civilizatii extraterestre mai evoluate tehnologic sau de a dezvolta si perfectiona inteligenta artificiala (AI) care va fi „fie cel mai bun lucru, fie cea mai mare catastrofa care s-a întâmplat vreodata omenirii”.
Hawking se teme si de dezvoltarea unor „arme autonome puternice” care ar putea avea consecinte dramatice pentru specia umana. Savantul este rezervat si în privinta colonizarii planetei Marte în viitorul apropiat, estimând ca „astfel de colonii capabile sa se autosustina pe Planeta Rosie vor fi o solutie viabila de-abia peste aproximativ un secol”. Aici se dovedeste iar prea strâns la mâna: doar 100 de ani? De ce nu 1.000? Ca oameni suntem! Si pericolele sunt enumerate cu aerul ca sunt spuse în premiera mondiala, desi toate aceste rezerve au fost împartasite si de alti savanti înaintea lui si chiar mai documentat.
Cum ar fi pericolele reprezentate de efectele devastatoare ale schimbarilor climatice, izbucnirea unor pandemii globale din cauza proliferarii microorganismelor devenite rezistente la antibiotice sau arsenalele nucleare care ar putea intra pe mâna unui lider politic nebun. Este cunoscut ca la sfârsitul anului trecut, Stephen Hawking a devenit membru al unei coalitii formata din peste 20.000 de cercetatori si experti în diferite domenii, care solicita interzicerea la nivel international a programelor de cercetare privind constructia unor arme autonome ce pot ataca tinte fara a fi nevoie de interventia oamenilor. Numai ca aceasta coalitie nu are deloc succes!
Programele de cercetare merg înainte, nestingherite si bine finantate! O imagine interesata apare atunci când Hawking vorbeste despre întâlnirile cu extraterestrii. Dincolo de faptul ca este convins ca „nu suntem singuri în Univers” (asta spunea si Carl Sagan în anii 70), partea interesanta sta în afirmatia probabil corecta ca „acestia vor fi cu mult mai puternici decât noi si ar putea sa considere ca omenirea este la fel de importanta cum consideram noi ca sunt bacteriile”. Si totusi, de unde perioada asta precisa de 1.000 de ani si nu 100.000 sau 1.000.000 de ani? Calcule matematice, cel mai probabil.
