De la Motorwagen la automobilul fara sofer
Timp de o suta de ani, automobilul alimentat cu un motor cu ardere interna n-a cunoscut mari evolutii structurale. În ultimii câtiva ani, accentul se muta pe automobilul electric, dar si spre masina autonoma, fara sofer, în cadrul celei de-a patra revolutii industriale. Pe 29 ianuarie a fost ziua automobilului, prilej cu care s-a recurs la istoria acestui mijloc de transport. Cum a început era automobilului, când, cu ce încercari si unde s-a ajuns azi. Agerpres a alcatuit un interesant rapel la istorie, pornind de la primul automobil aparut pe strazile Europei pentru a ajunge la automobilul autonom de azi.
Când e vorba despre primul automobil, lumea are în minte modelul T al companiei Ford, scos pe piata americana în anul 1908 de Henry Ford. Numai ca acest model este cunoscut si pentru faptul ca a fost primul automobil produs pe scara industriala pe o linie de productie automata, „fordism” pe care îl parodia Charlie Chaplin în filmul Modern Times (Timpuri moderne) din 1936. Din acel moment, istoria automobilului a cunoscut evolutii constante privind viteza, confortul, siguranta, consumul, autonomia, motorizarea etc, ajungându-se azi la luxoasele automobile prezente pe toate soselele lumii.
Mai putina lume stie însa faptul ca primul automobil cu motor cu ardere interna a fost cel construit de inginerul german Karl Benz în anul 1885, acel model numindu-se Motorwagen. Vehiculul era propulsat de un motor cu explozie în patru timpi, alimentat cu benzina, care costase 1000 de dolari (echivalentul a 26.337 dolari, în 2016), Benz primind pentru inventia sa patentul cu nr. 37435, pe care constructorul îl solicitase în 29 ianuarie 1886. Automobilul demara greu, scotea un zgomot infernal si un nor de fum gros si urât.
Pentru a porni, motorul trebuia încalzit mai întâi cu apa fierbinte, iar apoi, în timp ce soferul manevra pornirea, vehiculul trebuia împins pâna când pistoanele ajungeau sa functioneze singure. Iar când intra pe drum drept, Motorwagenul atingea o viteza maxima de 16 km/h. Adica de patru ori mai rapida decât mersul omului si pe undeva aproape de performantele calestilor trase de cai la moda în acele vremuri. Din pacate, Motorwagen a fost produs în doar trei exemplare, iar unicul care mai exista si astazi este expus la Muzeul Tehnicii din München. Acesta este si motivul pentru care modelul nu s-a impus ca o revolutie tehnica „de viitor”, asa cum a devenit modelul Ford T. Dar istoria a retinut eforturile lui Benz, macar pentru gestul lui de pionierat.
Benz si-a prezentat oficial inventia în public la 3 iulie 1886, pe Ringstrasse din Mannheim, iar la demonstratie s-a produs si un mic incident. Zgomotul motorului a speriat calul macelarului care a luat-o la goana, rasturnând produsele din caruta si ranind vizitiul. Iar benzina îngrozea lumea: pentru ca Motorwagen era alimentat cu benzina, iar în acele vremuri aparusera masinile de gatit cu petrol, care mai faceau explozie prin bucatarii. Cum în rezervorul automobilului intra cam de 20-30 de ori mai mult carburant, unele ziare au sugerat ca ar fi bine sa-i fie retras brevetul inventatorului, pentru a nu incendia întreg orasul!
Bertha Benz si primul automobil
Noroc ca inginerul Benz nu s-a descurajat si a prezentat noi modele mai silentioase si a propus amenajarea unor statii de alimentare cu benzina la unele intersectii, pentru ca rezervorul masinii sa nu fie prea mare. Iar ca publicul sa se mai linisteasca, dar si pentru a populariza inventia, sotia lui Benz, Bertha Benz, a plecat cu automobilul sa-si viziteze rudele, pentru a-i demonstra utilitatea ca mijloc de transport pe distante lungi. Excursia a început la începutul lunii august 1888, iar întreprinzatoarea doamna si-a luat la bord si cei doi fii, pe Eugen si Richard, si au calatorit din Mannheim, prin Heidelberg si Wiesloch, pâna în Pforzheim, orasul natal.
Pe lânga a fi sofer, Bertha Benz a fost si mecanicul Motorwagenului, curatind pe drum carburatorul cu un ac de palarie si folosind o jartiera pentru a izola un cablu. A alimentat automobilul cu carburant la o farmacie din Wiesloch si atunci când i s-au defectat frânele, a rugat un cizmar sa-i le fixeze cu nise bucati de piele, inventând astfel garnitura de frâna. La sosirea în Pforzheim, a trimis sotului ei o telegrama, a petrecut noaptea în casa mamei sale si s-a întors acasa, trei zile mai târziu. Calatorise în total 194 de km, ceea ce pentru acele vremuri nu era de colo.
Pe lânga performanta în sine, o serie de caracteristici încorporate în aceasta masina pot fi întâlnite si la masinile de azi, chiar daca proiectul Motorwagenului a „murit” în 1906: supapele de admisie mecanice, diferentialul si aprinderea electrica.
Autoturismul autonom
Urmasul Motorwagenului în 2017, automobilul Koenigsegg One:1, o masina în valoare de 1.1 milioane de lire, atinge o viteza maxima de 450 km/h, fiind cea mai rapida masina din lume. Dar performante apropiate de Koenigsegg One:1 obtin azi si automobilele electrice care au cunoscut în ultimii ani dezvoltari importante atât în ceea ce priveste viteza, cât si autonomia bateriilor electrice. Iar aportul Inteligentei Artificiale (IA) în cadrul noilor masini autonome este mai mult decât evident.
Folosirea IA deschide drumul spre masina fara sofer, desi aici sunt înca multe semne de întrebare. Elon Musk, fondatorul companiei Tesla, a declarat ca toate modelele din gama Tesla vor fi echipate cu tehnologia necesara unei rulari autonome, dupa cum Model S si Model X sunt deja produse împreuna cu pachetul hardware necesar.
Pachetul include opt camere, 12 senzori noi, un radar si are o putere de procesare cu 40% mai buna. Pachetul va putea asigura vizualizarea drumului la un unghi de 360 de grade, pe o distanta de 250 de metri. Radarul instalat de Tesla se presupune ca ar urma sa „vada” prin ceata, ploaie, praf sau ninsoare.
Tesla a mai anuntat ca la finalul lui 2017, automobilul sau va putea fi capabil sa parcurga distanta de la New York la Los Angeles, fara ca soferul sa atinga volanul. Si alti mari constructori auto au anuntat ca o astfel de functie ar putea fi posibila abia dupa anul 2019.
