Deceneu, preotul care a transformat poporul dac

Deceneu a fost una dintre cele mai cunoscute personalitati din vremea regatului dac. A fost preot, astronom si sfatuitor al regelui Burebista, iar dupa moartea acestuia i-a urmat la domnie. Istoricii din Antichitate sustin ca Deceneu a fost unul dintre reformatorii societatii dacilor si ca i-ar fi convins pe acestia sa traiasca fara vin.

Cea mai ciudata legenda despre Deceneu a fost relatata de istoricul antic Strabon, în Geografia. Acesta afirma ca Deceneu a fost atât de pretuit de daci, încât „ca o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau este si faptul ca ei s-au lasat înduplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin”.

Deceneu, urmas la domnie regelui Burebista, mare preot, filosof si sfatuitor al acestuia, considerat chiar un zeu potrivit marturiilor istoricilor antici, se numara printre cele mai cunoscute personalitati ale Daciei. A trait în secolul I înainte de Hristos, iar cele mai detaliate relatari istorice despre el provin de la contemporanul sau Strabon si de la istoricul got Iordanes (secolul IV).

Mâna dreapta a regelui Burebista

Deceneu ar fi fost cel care l-a ajutat pe Burebista sa transforme poporul dac într-o forta de temut pentru teritoriile vecine. „Ajungând în fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul Burebista l-a înaltat atât de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, încât, în câtiva ani, a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba înca a ajuns sa fie temut si de romani. Caci trecând plin de îndrazneala Dunarea si jefuind Tracia – pâna în Macedonia si Iliria -, a pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a întregul pe boii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci”, afirma Strabon, în Geografia.

Istoricul antic sustinea ca Deceneu, sfatuitorul regelui, numit însa „sarlatan” de catre Strabon, reusise sa îi convinga pe daci de puterile sale supranaturale. „Spre a tine în ascultare poporul, el si-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care ratacise multa vreme prin Egipt, învatând acolo unele semne de prorocire, datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba înca de un timp fusese socotit si zeu, asa cum am aratat când am vorbit despre Zamolxis”, arata Strabon.

Dovada supunerii era faptul ca dacii au renuntat la vin, asociat cu ritualurile dedicate zeului Dionis (Bachus) si cu petrecerile, betia si orgiile, dar si la carnea animalelor.

Profetul de pe muntele sfânt

Dacii credeau ca regele da poruncile sfatuit de zei, amintea Strabon, astfel ca marelui preot Deceneu îi erau atribuite puteri divine. „Obiceiul acesta a continuat pîna în zilele noastre, pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-l sfatuiasca pe rege – si acelui om getii îi spuneau zeu. Pe când domnea asupra getilor Burebista – împotriva caruia s-a pregatit sa porneasca divinul Cezar -, cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos. A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor”, arata istoricul antic, în Geografia.

Despre locul unde ar fi trait Deceneu, istoricii sustin ca ar fi fost muntele Kogaionon, considerat un loc sfânt al dacilor, acelasi unde ar fi trait si divinitatea Zamolxis si ceilalti preoti ai Daciei.

Învatatorul dacilor

Desi a trait cu aproape cinci secole dupa Deceneu, istoricul got Iordanes a oferit cele mai multe informatii despre marele preot al dacilor, chiar daca în prezent unele sunt tratate cu reticienta de cercetatori. Iordanes amintea venirea în Dacia a lui Deceneu, în vremea domniei lui Burebista, si ca regele i-a acordat acestuai privilegii aproape egale cu ale sale. Istoricul adauga ca dacii, pe care îi numea goti, au pustiit pamânturile celtilor, la ordinele lui Deceneu.

În vremea lui Burebista si a lui Deceneu, dacii „erau superiori tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii”, adauga Iordanes. Lui Deceneu îi erau atribuite meritele educarii poporului dac, care îl asculta orbeste.   „Ei socoteau ca noroc si câstig, drept unica lor dorinta, îndeplinirea în orice chip a lucrurilor pe care le sfatuia îndrumatorul lor Deceneu, judecînd ca este folositor sa realizeze aceasta”, sustinea Iordanes.

Iar observând atasamentul lor, Deceneu i-a instruit, sustinea istoricul Iordanes, în filosofie si stiinta. „El i-a învatat etica, dezvatîndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în stiintele fizicii, facîndu-i sa traiasca conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se pastreaza pîna astazi, sub numele de belagines; i-a învatat logica, facându-i superiori celorlalte popoare, în privinta mintii; dîndu-le un exemplu practic i-a îndemnat sa petreaca viata în fapte bune; demostrîndu-le teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, le-a aratat mersul planetelor si toate secretele astronomice si cum creste si scade orbita lunii si cu cît globul de foc al soarelui întrece masura globului pamîntesc si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele trei sute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la rasarit pîna la apus spre a se apropia sau departa de polul ceresc”, informa Iordanes, în Getica.

Venerat ca zeu

Însusirile profetului dacilor au fost exagerate de Iordanes, potrivit celor mai multi dintre istoricii care au cercetat perioada antica. Iordanes afirma ca, datorita maiestriei si cunostintelor sale, pe care le împartasea oamenilor, Deceneu a devenit în ochii dacilor o fiinta miraculoasa, venerata de popor si ascultata de regi.

„Caci atunci a ales dintre ei pe barbatii cei mai de seama si mai întelepti pe care i-a învatat teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare facîndu-i preoti si le-a dat numele de pileati, fiindca, dupa cum cred, avînd capetele acoperite cu o tiara, pe care o numim cu un alt nume pilleus, ei faceau sacrificii. Restul poporului a dat ordin sa se numeasca capillati, nume pe care gotii îl reamintesc pîna astazi în cîntecele lor, deoarece i-au dat o mare consideratie”, informa Iordanes.

Potrivit unor istorici, dupa complotul care a dus la uciderea regelui Burebista, în anul 44 î. Hr., Deceneu este cel care i-a urmat la domnie, iar resedinta regala a ramas Sarmizegetusa Regia, din Muntii Orastiei, un loc al templelor antice.

sursa: adev.ro