Urme de pasi, gasite in Creta, complica istoria evolutiei umane

Urmele de pasi descoperite în Creta, asemanatoare omului, testeaza veridicitatea teoriilor cu privire la evolutia primilor oameni. Urmele au o vârsta de aproximativ 5,7 milioane de ani si au fost facute într-o perioada în care se crede ca stramosii nostri se aflau în Africa.

Înca de la descoperirea fosilelor de Australopithecus în sudul si estul Africii, la mijlocul secolului al XX-lea, originea omului a fost stabilita în acest continent.

Fosile descoperite mai recent au cimentat aceasta teorie; mai mult, a aparut ideea conform careia hominizii au ramas izolati pentru mai multe milioane de ani înainte de a se împrastia în Asia si Europa.

Descoperirea acestor urme de pasi vechi de 5,7 milioane de ani în Creta schimba imaginea simpla si sugereaza o istorie mai complexa a evolutiei omului, scrie Science Daily.

Picioarele umane au o forma foarte distincta, diferita de alte animale terestre, astfel, acestea sunt un bun indicator al prezentei omului sau a hominizilor.

Spre exemplu, Australopithecus are trasaturi similare. În contrast cu acesta, specia Ardipithecus ramidus, veche de 4,4 milioane de ani, cel mai vechi hominin care a lasat suficient de multe urme fosile, are piciorul asemanator unui primat.

Homininul nu trebuie confundat cu hominidul, homininii reprezentând un trib din familia Hominidae din care provine si Homo Sapiens.

Noile urme din Trachilos, vestul Cretei, au forma umana, desi sunt cu 1,3 milioane de ani mai vechi decât cele mentionate anterior.

„Ce le face controversate este vârsta si locatia urmelor”, precizeaza profesorul Per Ahlberg de la Universitatea Uppsala, unii dintre autorii acestui studiu.

Acestea sunt mai recente decât cea mai veche fosila de hominin, Sahelanthropus din Chad si contemporana cu Orrorin din Kenya.

Cel mai interesant este ca urmele au o vechime mai mare de un milion de ani decât Ardipithecus, despre care se crede ca este un stramos direct al hominilor care au urmat. Mai mult decât atât, pâna în acest an, toate fosilele de hominin mai vechi de 1,8 milioane de ani proveneau din Africa, ducând la conceptia ca Africa este locul de origine al acestui grup.

Vârsta de 5,7 milioane de ani nu poate fi pusa la îndoiala, întrucât expertii au folosit o combinare de date ce include vâsta foraminiferelor (microorganisme marine) prelevate din stratele de dedesubt si de deasupra si cunoasterea vârstei unei roci sedimentare particulare, foarte distincte, formata atunci când nivelul Marii Mediterane a scazut brusc.

Datorita acestei scaderi, este posibil ca trecerea din Europa în Africa sa se fi facut cu o mai mare usurinta. De asemenea, în acea vreme Creta nu era despartita de peninsula care este astazi Grecia. Astfel, este lesne de înteles ca homininii au putut migra între aceste doua continente, complicând istoria evolutiei umane.