Civilizatiile pierdute trezesc astazi tot mai mult interes atat in sanul societatilor academice cat si in lumea profana. Ultimele descoperiri in materie ne vorbesc despre cultura apusa a chachapoya sau oamenii norilor.
Cunoscuti mai degraba din povestirile spaniolilor despre Lumea Noua, se pare ca aceasta inzestrata natiune de razboinici a luptat alaturi de incasi.
S-au descoperit adevarate orase pierdute in pesteri sau pe varfurile muntilor. Catarate la foarte mare inaltime, mormintele acestor oameni ai norilor ne vorbesc astazi despre cutumele unui popor disparut. Cunoastem cateva detalii despre arhitectura si site-urile in care au fost ingropati, dar cam asta e totul. Misterul aparitiei, dezvoltarii si disparitiei lor ramane nedescifrat.
Ei locuiau in nordul Anzilor localizat in nordul statului Peru de azi si totodata detineau si calea de acces spre Amazon. Aceasta i-a pus exact in drumul extinderii imperiului incas care dupa ce a incercat sa-i convinga prin tratative a apelat la forta armelor. Deabia dupa un an de lupte acesti neinfricati razboinici care luptau si traiau pe culmile Anzilor au fost ingenuncheati. Toate s-au intamplat in timpul domniei lui Tupac Inca Yupanqui in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Ca si orizont temporal poporul lor s-a stabilit prin anii 800 i.Hr in acele regiuni. Ei s-au mai revoltat si dupa cucerire distrugand garnizoanele sau guvernatorii impusi de inca, aparand mereu in cronicile incase ca un popor demn, razboinic si greu de supus. Astazi au mai ramas doar urmele unor orase infloritoare ca Kuelap (botezat si Machu Pichu al nordului cu peste 400 cladiri de locuit si ziduri masive), Gran Pajatén si Vira Vira.
Datorita ostilitatilor de-a lungul timpului intre inca si chachapoya, la venirea spaniolilor acestia au trecut de partea lor luptand impotriva inca.
Din nefericire, pana in 1996 in regiunea Laguna de los Cóndores, peste 200 de mumii au cazut prada jefuitorilor de morminte. Foarte multe informatii pretioase pentru arheologi s-au pierdut astfel. Toate aceste mumii au fost descoperite in nise sapate in stanca la foarte mare inaltime. Specialistii se intreaba cum au putut ajunge acestia atat de sus fara echipamente moderne si mai ales cum au ridicat atat de multe greutati doar cu mijloace rudimentare.
Un fermier a descoperit in 2006 un mormant intact cu o vechime de aproximativ 500 de ani. Se pare ca populatia chachapoya folosea un anumit ritual de imbalsamare si mumificare asemanator cu cel al incasilor. In plus, mediul uscat din pesteri a ajutat mult procesul.
Singurele informatii pe care le avem provin din surse secundare precum incasii si spaniolii sau cronici precum El Inca Garcilaso de la Vega sau cronica lui Pedro Cieza de Leóncare vorbeste despre frumusetea barbatilor, dar mai ales a femeilor chachapoya care deveneau sotii de sefi inca sau erau duse in Templul Soarelui. Deasemenea, el afirma despre originea lor ca aveau pielea mai deschisa la culoare decat alte populatii vecine si parul blond. Asta i-a pus in dificultate pe cercetatori. Dupa spusele antropologilor, chachapoya nu fac parte din populatiile care se inscriu in traditia culturala a Amazonului ci din culturile Wari si Tiahuanaco-Huari de pe platoul andin. Spusele lor sunt confirmate de olarie, arhitectura, morminte si centre funerare.
Desi unele ramasite de lânga intrarea principala au fost datate cu carbon in secolul al VI-lea î.Hr.poporul Chachapoya a construit majoritatea sitului Kuelap între anii 900 î.Hr. si 1100 î.Hr. Incasii au mai adaugat câteva cladiri dupa cucerirea Chachapoya în anul 1470. Dar pentru trei secole dupa cucerirea spaniola, aceasta citadela urbana a ramas uitata de lumea exterioara pâna la redescoperirea ei în 1843 de catre un judecator local numit Juan Crisóstomo Nieto.
Structura principala a orasului este uluitoare. În anumite locuri, zidul masiv al acesteia, care este construit din pietre calcaroase, ajunge la înaltimea de 17,5 m, desi o mare parte din el se afla la jumatatea acestei înaltimi. Fiecare dintre intrarile din acest zid sunt strâmte si usor de aparat. Intrarea principala, folosita si azi, urca si devine din ce în ce mai strâmta, pâna când ajunge la o sectiune pe unde numai un singur om poate trece. Aceasta proiectare ajuta la izgonirea unor agresori ce constientizau prea târziu inutilitatea atacului lor.
Populatia de aproximativ 3.000 de locuitori a orasului folosea multe dintre aceste cladiri ca locuinte. Unele dintre ziduri au decoratii în forma de romb sau ciopliri în zig-zag, care sunt caracteristice arhitecturii Chachapoya. Incasii sau colonistii, în timpul scurtei lor sederi, au adaugat cladirile cu patru colturi care se afla aici. Grinzile arse indica faptul ca cineva a incendiat acoperisurile de paie chiar înainte de a abandona orasul.
Tintero (cutia de culori) inversata, de forma conica, cu o fata cioplita pe partea estica, a uimit cercetatorii timp de mai multe decenii. Nimeni nu întelege în întregime motivul existentei acestei structuri înalte de 5 m aflata în partea sudica a sitului. Unii cred ca era observator solar, un put pentru apa, sau o închisoare, printre alte variante. Descoperirea recenta a unor sacrificii aflate în apropiere îi face pe unii cercetatori sa creada ca acesta era templul principal din Kuelap. Un torreon (turn de observatie) în forma de D, cu o înaltime de 7 m, se afla în partea opusa a sitului. Acesta domina zidul. La baza sa, arheologii au descoperit 2.500 de pietre perfecte pentru prastii. Majoritatea cladirilor din acest sit se afla în ruine, dar multe dintre ele sunt în curs de restaurare, ca parte a unui proiect început în 1999.
Recent, o echipa de arheologi, care lucreaza în regiunea Amazonului din Peru, a descoperit mai multe sarcofage în care au fost înmormântati asa numitii oamenii norilor sau ”Oamenii Ploii”.
Descoperirea a fost efectuata în luna iunie 2013 cu ajutorul unui aparat de fotografiat performant. Abia pe la mijlocul lui septembrie cercetatorii au putut ajunge în locul în care au fost fotografiate mai multe sarcofage bizare. Corpurile care au fost înhumate în mormintele de piatra nu depaseau 70 de centimetri înaltime, ceea ce pare extrem de straniu. Mai mult de atât, sarcofagele au fost îndreptate spre vest, fapt care este în contradictie cu traditiile pre-incase.
Cronicarul spaniol Pedro Cieza de León ( c.1520 – 1554 ), când a luat contact pentru prima data cu Oamenii Ploii i-a descris ca fiind „cei mai mici, cei mai albi si cei mai frumosi oameni care traiesc pe continentul american„.
Imperiul Chachapoyas a fost cucerit si distrus în 1480 de catre împaratul incasilor Tupac Yupanqui. Chiar daca pare o civilizatie destul de tânara, Oamenii Ploii ascund cele mai nebanuite mistere. Mici de statura, cu pielea extrem de alba si cu trasaturi incredibil de fine, acesti oameni par sa nu se traga din aceeasi radacina ca si celelalte popoare care au trait în America. Oare cum au aparut si cum au reusit sa ajunga în America?
Arheologii cât si istoricii nu pot sa raspunda la aceasta întrebare, cauza pentru care misterul planeaza în continuare asupra civilizatiei Chachapoyas. Cu toate acestea, Oamenii Ploii vor ramâne în istoria omenirii precum cei care au construit complexul de la Kuelap, o cetate megalitica, cu peste 400 de locuinte si ziduri ciclopice.
