De ce nu am gasit civilizatiile extraterestre?

Se spune ca, prin 1950, Enrico Fermi, descoperitorul fisiunii nucleare si laureat al Premiului Nobel pentru Fizica pe anul 1938, stand la o masa cu colegii sai si urmarind niste caricaturi cu extraterestri, ar fi intrebat: „Unde sunt ei? Ar trebui sa fie aici dar nu-i vedem nicaieri”. El ar fi avut in vedere doua lucruri:

1) Galaxia este foarte veche si foarte mare, cu nenumarate planete locuibile, pe care ar putea exista civilizatii mult mai batrane decat pamantenii.

2) Civilizatiile avansate ar fi avut suficient timp sa exploreze si sa colonizeze toate locurile propice din Galaxie, inclusiv Pamantul.

Totusi, nu exista niciun semn al prezentei lor. Peste timp, aceasta situatie a devenit cunoscuta sub numele de „Paradoxul Fermi”, iar explicatia este inca asteptata.

12 cauze posibile

 In iunie 2017, Ross Pomeroy, redactor al publicatiei RealClearScience, a postat pe net o lista cu variante de raspuns, intitulata: „12 cauze posibile pentru care nu i-am gasit pe extraterestri”. Iata aceste variante:

(1) Nu exista extraterestri. Oricat de putin probabil se pare, intr-o galaxie cu sute de miliarde de stele si pana la 40 de miliarde de planete in zonele locuibile, am putea fi singuri.

(2). Nu exista o viata inteligenta in afara de noi. (Aceasta presupune, desigur, ca oamenii se considera inteligenti.) Viata poate exista din abundenta in Univers, dar ar putea fi doar la nivelul unor unor microbi sau al altor animale „linistite cosmic”.

(3) Exista specii inteligente, dar ele nu dispun de o tehnologie avansata.

(4) Autodistrugerea vietii inteligente. Orice specie inteligenta se sinucide, dupa o perioada scurta de existenta, prin arme de distrugere in masa, poluare planetara, o boala virulenta produsa prin experimente genetice etc.

(5) Universul este un loc mortal. La nivelul miliardelor de ani, viata poate fi un episod trecator. Un asteroid, o supernova, izbucniri de raze gamma sau chiar explozii solare ar putea transforma o planeta ospitaliera intr-una fara viata.

(6) Imensitatea spatiului. Numai Calea Lactee are diametrul de 100.000 de ani-lumina, deci s-ar putea ca semnalele emise de extraterestri inteligenti, limitate la viteza luminii, pur si simplu nu au ajuns inca la noi.

(7) Nu am cautat destul de mult. Avem radiotelescoape de optzeci de ani. Iar cautarea activa a semnalelor inteligente se face de vreo saizeci de ani. Nu este deloc prea mult.

(8) Nu cautam in locul potrivit.

(9) Tehnologia extraterestra poate fi prea avansata fata de noi. Tehnologia radio poate fi un lucru obisnuit aici pe Pamant, dar in lumi indepartate, civilizatiile extraterestre ar putea sa foloseasca alte tehnologii, mai avansate, de comunicare, cum ar fi semnale neutrinice, pe care nu le putem inca receptiona.

(10) Nimeni nu transmite. In schimb, cu totii asculta. Aceasta este si situatia de aici, de pe Pamant. Daca extraterestrii au radiotelescoape similare cu ceea ce avem pe Pamant, emisiunile noastre de televiziune si radio ar putea fi detectabile doar pana la 0,3 ani-lumina, o distanta infima.

(11) Pamantul nu este contactat, in mod deliberat. Pe Pamant, avem politici privind contactarea popoarelor indigene; este posibil ca si altii sa procedeze astfel fata de noi. Societatile extraterestre avansate ar putea impune reguli care limiteaza contactul numai la speciile care ating un nivel inalt de evolutie tehnologica sau culturala.

(12) Extraterestrii sunt deja aici, dar noi nu ne dam seama de asta.

Autorul articolului considera ca, desi sansele pentru aceasta varianta sunt mici, „nu este imposibil ca agentiile guvernamentale sa ascunda prezenta extraterestrilor”. Dar extraterestrii s-ar putea afla deja printre noi si sub alte forme, observand omenirea bine deghizati.

 Cativa ufologi au comentat imediat articolul. Belgianul André Skondras a scris: „Faptul ca nu i-am gasit inca nu inseamna ca ei nu ne-au gasit. Asa cum am remarcat odata, triburile indigene de aici de pe Pamant au crezut ca nu era nimeni pe langa ele acolo, explorandu-si teritoriile, pana cand niste «zei albi» fizici, au aterizat cu instrumentele lor «magice» in gradina lor. Nu aceste triburi indigene au descoperit exploratorii occidentali, ci acestia din urma au facut descoperirea. Trebuie doar sa extindem aceasta idee la cerul nelimitat de deasupra noastra, salas pentru o multime de sisteme solare si planetare mult mai vechi decat foarte tanarul nostru sistem solar. Si amintiti-va ca Pamantul este localizat la periferia galaxiei noastre, intr-o mahala a Caii Lactee.”

 Tot el il citeaza pe Stanton Friedman, care scria: „Ca in majoritatea articolelor de acest fel, se ignora total faptul ca Fermi a fost bine cunoscut pentru utilizarea intrebarilor ca instrument didactic. Nu se acorda nicio atentie faptului ca exista un numar enorm de dovezi care indica faptul ca extraterestrii ne viziteaza, sunt vazuti pe tot pamantul, cu instrumente sofisticate si prin epave de vehicule prabusite, iar guvernele acopera dovezile obtinute, dezinformand in mod intentionat publicul”. Ele au si o deviza: „Nu ma mai deranjati cu fapte; eu am deja o opinie formata”.

 Ufologul Richard Hall scria: „Paradoxul lui Fermi este o proclamatie remarcabil de oarba, supraapreciata si in afara problemei. In mod evident el se bazeaza pe presupunerea (care s-a demonstrat ca e falsa) ca nu exista nicio dovada de vizita extraterestra pe Pamant. In realitate, exista o cantitate vasta de date, care dovedesc ferm vizitele extraterestre. Unde sunt aceste date? Chiar sub nasul nostru. Iar orice sceptic din lume ar trebui sa le studieze, cu toata atentia”.

 Skondras adauga ca articolul l-a facut sa se gandeasca, ipotetic, si la „civilizatia furnicilor de aici de pe Pamant si daca aceasta civilizatie este constienta de faptul ca noi impartim acelasi spatiu cu ea. Nu cumva furnicile ignora complet prezenta noastra, motivele noastre, modul nostru de viata si infrastructurile noastre de inalta tehnologie si isi continua activitatile zilnice ca si cum nimic din toate acestea nu ar exista, in ciuda faptului ca ne aflam chiar sub nasurile lor, ca sa spunem asa? Poate ca suntem pentru ei niste «extraterestrii» fantomatici, ceva pe care ei nu-l vor intelege niciodata? Poate ca ei au sesizat ca exista ceva dincolo de ei, in preajma lor, dar prefera sa-l ignore, pentru ca depaseste cu mult micile lor capete?”

Mai exista si prejudecati

 Pe de alta parte – scrie Skondras – daca exista extraterestri care viziteaza Pamantul, cine stie de cat timp, „presupun ca vor fi inteles prea bine ridiculizarea si controversele care insotesc prezenta lor – si poate chiar se folosesc de acest fapt”.

 In acelasi context a fost evocat si un alt articol, postat de ziarista Natalie Wolchover, intitulat „sapte prejudecati despre extraterestri”, prejudecati taxate astfel – de data aceasta – de oamenii de stiinta. Din pacate nici imaginea pe care o ofera astrobiologii nu poate fi numita fara cusur.

Astfel, autoarea articolului il citeaza pe fizicianul Stephen Hawking, care spunea ca n-ar fi bine sa incercam sa comunicam cu extraterestri, deoarece daca ei ne vor detecta semnalele vom pati ca bastinasii cand a debarcat Columb.

O a doua „prejudecata” ar fi ca oamenii ar fi creatia extraterestrilor. Specialistul SETI Seth Shostak comenta ca „Nu inteleg de ce ar fi fost interesati extraterestrii ca sa ne produca”

O a treia „prejudecata” este ca vizitatorii extraterestri ar fi vulnerabili fata de bacteriile de pe Pamant si vor muri de infectii. Shostak crede ca niste vizitatori extraterestri ar avea o biochimie atat de diferita fata de cea de pe Pamant incat n-ar interactiona cu bacteriile noastre. Din acelasi motiv, dar nu numai, trebuie respinsa si prejudecata ca vizitatorii vor incerca sa ne manance.

 A cincea „prejudecata” este ca au venit aici in scop de reproducere (idee bazata pe presupusele experimente genetice insotind rapirile OZN). Dar o imperechere nu poate fi reusita decat intre reprezentantii aceleiasi specii.

A sasea „prejudecata” ar fi ca extraterestrii ne vor vizita „in carne si oase”. Shostak e convins ca vor folosi in acest scop roboti.

A saptea – spune tot Shostak – este ca viata este raspandita in Cosmos. De fapt nu avem nicio certitudine in acest sens. „Extraterestrii ar putea fi peste tot; dar, la fel de bine, ei ar putea si sa nu fie nicaieri”.

 Comentariile, pentru cele de mai sus, le lasam la indemana cititorului..