Un ”mega-oras” mayas a fost descoperit sub jungla din Guatemala

 Arheologii au identificat ruinele a peste 60.000 de case, palate si strazi in densa jungla a regiunii Peten din Guatemala, sugerand ca populatia in zona era cu mult mai mare decat se credea anterior. Descoperirea este considerata o ”reusita” in cadrul cercetarilor vestigiilor mayase.

Prin intermediul unei tehnologii revolutionare cunoscute cu denumirea de LIDAR, cercetatorii au îndepartat digital arborii din imaginile aeriene ale zonelor nepopulate si au dezvaluit ruinele unei civilizatii precolumbiene, mult mai complexa si interconectata decât credeau majoritatea specialistilor în civilizatia mayasa, informeaza National Geographic. 

Acum, ca structurile au fost descoperite prin tehnologia mentionata, urmeaza o munca îndelungata, concretizata prin sapaturi arheologice. Data fiind imensa suprafata acoperita cu constructii, nu vor fi cercetate arheologic decât câteva dintre obiective. A fost realizata, deja, o „harta” a unei suprafete de 2100 km patrati, în centrul careia se afla binecunoscutele vestigii de la Tikal, din regiunea Peten (Guatemala). Pe aceasta suprafata se afla o uimitoare retea de orase, care faceau parte, odinioara, dintr-un „megalopolis” mayas.

”Imaginile LiDAR sugereaza ca întreaga regiune era un sistem de asezari a carui densitate a populatiei a fost subestimata,” a declarat Thomas Garrison, arheolog din cadrul Colegiului Ithaca. În cadrul proiectului au fost cartografiati 2.100 de kilometri patrati din regiunea Peten, Guatemala.

Rezultatele sugereaza ca în zona se afla strazi ce legau centrele urbane de cariere, sisteme complexe de irigatie si terase naturale unde se cultiva masiv.

Tikal

”Aveam aceasta credinta ca civilizatii complexe nu pot inflori la tropice, ca tropicele sunt locul în care civilizatiile se duc sa moara,” afirma Marcello Canuto, arheolog din cadrul Universitatii Tulane. ”LiDAR a revolutionat arheologia precum telescopul spatial Hubble a revolutionat cercetarea universului,” a declarat Francisco Estrada-Belli, arheolog din cadrul Universitatii Tulane. ”Vom avea nevoie de 100 de ani pentru a întelege pe deplin informatiile obtinute,” adauga el.

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri este cea a zidurilor de aparare si a fortaretei. ”Razboiul nu a avut loc doar în momentele de disparitie a civilizatiei. A fost sistematic si a durat multi ani,” a declarat Garrison.

bbc.com