Am intrat in era robotilor inteligenti care sunt ceva mai inteligenti decat cateii-roboti care dau din coada, de acum cateva decenii. Robotii care de cateva decenii sunt atat de utili in industria automobilului au azi niste „frati” mult mai inteligenti in sensul ca in zilele noastre ei nu mai sunt niste executanti care nu cer ore libere, pauza de masa sau concediu de odihna, ci sunt inzestrati cu Inteligenta Artificiala (IA). O inteligenta care le permite o anumita autonomie si un fel de autoinvatare, sa zicem, dupa modelul uman.
Acestea sunt noile jucarii ale cercetatorilor, care muta lupta pe Internet, pentru a controla robotii, dar si pe utilizatorii de platforme mobile (telefoane, tablete, laptopuri, pc-uri), sub masca unor companioni utili. Pentru ca acesti companioni ai utilizatorului de azi sunt de fapt aplicatii instalate pe telefoanele inteligente (smartphone) prin intermediul carora robotii intra in viata noastra.
Niste roboti nu fizici, ca robotii din industria automobilului, ci digitali, informatici si obligatoriu conectati la Internet. Fara o conexiune la Internet, robotii inteligenti, chiar daca sunt dotati cu IA, practic nu exista. Si totusi, cercetatorii se lauda aproape in fiecare zi, sustinuti de mass-media globala, cu tot felul de inventii in acest domeniu in expansiune. Iata cateva exemple!
De la robotul-corector, la cel… anticoruptie
Aflam dintr-un material difuzat de Agerpres ca Universitatea de Studii Internationale Zhejiang, din estul Chinei, a inceput sa foloseasca un program informatic de inteligenta artificiala (IA) pentru a corecta lucrarile sustinute de studentii sai la proba scrisa de limba chineza. Aplicatia este atat de rapida, incat „e nevoie de doar 40 de secunde pentru a corecta un eseu”. Folosind diverse simboluri, programul IA a depistat cu acuratete o serie de erori, inclusiv exprimari redundante, caractere care lipseau, folosirea incorecta a altora si greselile de topica facute de cei 11 studenti straini care au participat la examenul de sfarsit de an.
Programul IA a fost creat de specialisti de la grupul Alibaba, gigantul chinez al vanzarilor online, care au spus ca rata de acuratete a acestui software s-a apropiat si chiar a depasit-o in anumite cazuri pe aceea a corectorilor umani. Succesul programului s-a bazat nu doar pe recunoasterea optica a caracterelor chinezesti, ci si pe algoritmul care l-a ajutat sa „invete” sute de mii de elemente din structura lingvisticii chineze. Dar, dincolo de reusita experimentului, profesorii de lingvistica au subliniat faptul ca acest „robot cu IA” nu este capabil „sa aprecieze o lucrare scrisa prin prisma unor criterii care tin de bogatia vocabularului, tiparul propozitional si stilul literar”.
O alta echipa de cercetatori, de data aceasta de la Universitatea din Valladolid, Spania, a pus la punct o aplicatie de IA capabila sa prezica riscurile de… coruptie! Foarte buna, dar in acest caz nici macar inteligenta umana nu a gasit un antidot, daramite modalitati de depistare a flagelului care pana la urma este protejat de guverne, indiferent de procentul lor de inteligenta.
Desi ne-am fi asteptat ca aplicatia sa se bazeze pe cazurile de coruptie macar din epoca moderna (1900 pana azi), ea s-a bazat doar pe „cazurile de coruptie inregistrate in Spania intre 2000 si 2012”! Ceea ce, sa spunem, este aproape nerelevant, iar faptul ca acest „robot-anticoruptie” poate „anticipa daca in anumite provincii spaniole pot aparea cazuri de coruptie” este lipsit de substanta. Cum se produce procesul de anticipare a coruptiei? Programul IA „poate stabili legaturi de cauzalitate intre anumite elemente si aparitie a cazurilor de coruptie. Astfel, coruptia are o rata de probabilitate mai mare atunci cand un partid politic ramane la conducerea tarii timp de mai multi ani”. Sa recunoastem, constatari cam puerile!
La fel ca si constatarea autorilor ca „aplicatia realizata va ajuta guvernele sa-si concentreze eforturile in domenii specifice pentru a limita riscurile coruptiei”. Pentru a nu declansa polemici, studiul publicat in revista Social Indicators Research nu a mentionat numele provinciilor spaniole la care face referire aplicatia, recunoscand ca, totusi, „un grad mai mare de probabilitate nu determina aparitia automata a coruptiei”. Asadar, inca un „robot inteligent” inutil.
Roboti specializati pe branza!
Alti roboti inteligenti isi propun si mai mult. Cum e cazul robotului creat de un grup de studenti de la Universitatea Delft, Olanda: Moonlander – care, desi nu are nimic in comun cu aselenizarea, poate sa deplaseze cu usurinta o roata de cascaval cu o greutate de 12 kilograme, usurand munca fermierilor care produc Gouda, faimoasa branza olandeza.
Moonlander se deplaseaza intr-o maniera autonoma si scaneaza incaperea, pentru a repera diversele amplasamente in care trebuie sa transporte branza; in plus, poate „sa colecteze cheagurile formate intr-un vas dupa solidificarea laptelui, sa deplaseze si sa intoarca paletele grele in timpul etapei de presare si sa introduca apoi bucatile de branza in baia de saramura”. Sa recunoastem insa ca „robotul” inteligent este inca la nivelul de rama in comparatie cu inteligenta umana specializata in secole de studiu si milenii de cunoastere.
IA, dar la nivel de sobolan
Rezervele noastre sunt impartasite si de specialisti care recunosc ca sistemele de inteligenta artificiala „au mai putina judecata decat sobolanii”. „Masina nu are capacitatea de a invata noi comportamente fara a trece prin experienta lor, spre deosebire de oameni si animale care, datorita observatiei, sunt capabile sa prevada anumite lucruri inainte sa li se intample lor”, a explicat seful departamentului de cercetare asupra inteligentei artificiale de la Facebook, francezul Yann LeCun.
Robotii dotati cu IA, care se afla in centrul a numeroase inovatii tehnologice in curs, precum vehiculul autonom, ingrijoreaza si din cauza capacitatii lor de a lua decizii in locul fiintelor umane, chiar daca posibilitatile raman limitate in medii controlate, dupa cum estimeaza expertii. Procesul de invatare cu care se lauda creatorii robotilor inteligenti, ca in cazul sistemului Deepmind detinut de Google, nu este nici pe departe o realitate exacta.
„Invatarea prin aplicare functioneaza in jocurile video, nu in lumea reala”, spunea, la randul sau, Antoine Bordes, director al centrului de cercetare de la Paris privind inteligenta artificiala a Facebook-ului. De exemplu, cum ar fi in cazul masinii autonome, fara sofer, „nu se poate sa permitem unei masini sa cada de pe o faleza pentru ca algoritmul sa invete si sa progreseze”, a explicat cercetatorul. Iar ca sa fie eficienti, robotii inteligenti ar trebui sa invete toate cunostintele omului acumulate in milenii de viata sociala, ceea ce, deocamdata, pare imposibil pentru dezvoltatori.
