Când apar coincidente surprinzatoare pare ca suntem conectati cu lumea din jurul nostru într-un mod misterios. De exemplu, te gândesti la o melodie pe care nu ai mai auzit-o de ani buni, si, în timp ce ai gândul asta, auzi cântecul la radio. În acest caz se creeaza impresia ca mintea este conectata la lumea din jurul tau – este o coincidenta care apare între o stare mentala si o stare fizica.
Coincidentele au loc, de asemenea, între psihicul a doua persoane. De exemplu, dvs. si prietenul dvs. va cumparati, în acelasi timp, tricouri identice fara sa stiti.
„Sincronicitatea este un fenomen caracterizat printr-o coincidenta semnificativa care apare între o stare mentala (subiectiva) si un eveniment din lumea exterioara (obiectiv)”, au explicat dr. Francois Martin, din cadrul Laboratorului de Fizica Teoretica de la Universitatea din Paris, si dr. Federico Carminati, fizician la Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara (CERN), într-o lucrare intitulata Syncronicity, Quantum Information and the Psyche („Sincronicitatea, informatia cuantica si psihicul”), publicata în Jurnalul de Cosmologie în 2009.
Sincronicitatea nu poate fi explicata de fizica clasica
Martin si Carminati sustin ca sincronicitatea nu poate fi explicata de fizica clasica. Ei se adreseaza cuanticii pentru a explica legatura dintre minte si materie, precum si pe cea dintre mintile mai multor oameni. Cei doi fizicieni folosesc fizica cuantica pentru a examina relatia dintre mintea constienta si mintea inconstienta (inconstientul) si pentru a studia liberul arbitru.
Cum interactioneaza mintea constienta cu inconstientul
În fizica cuantica, un electron exista sub forma de unda – el nu se afla într-o stare fixa pâna când nu este masurat. Masurarea limiteaza functia de unda, despre care se spune ca aceasta „colapseaza”.
Martin considera mintea inconstienta similara unui electron. Se afla în diferite stari potentiale, iar mintea constienta actioneaza ca un dispozitiv de masurare care o fixeaza (cel putin temporar) într-o anumita stare. Mintea constienta anuleaza functia de unda a mintii inconstiente.
„Liberul arbitru are un rol fundamental în tranzitia de la potentialitate la actualitate si invers”, a scris Francois Martin într-o alta lucrare intitulata Quantum Psyche: Quantum Field Theory of the Human Psyche (Psihicul Cuantic: Teoria câmpului cuantic al psihicului uman”), publicata în 2005, în NeuroQuantology.
Conform acestei teorii, exista un proces cuantic care apare între diferitele parti ale mintii tale. Dar acest proces se extinde dincolo de mintea unei persoane pâna la evenimente ce tin de sincronicitate.
Martin si Carminati se întreaba daca nu cumva mintea unui individ este conectata la un inconstient colectiv prin fenomenul de entanglement cuantic (fenomen cuantic în care starile cuantice ale mai multor obiecte sau particule elementare diferite sunt „conectate ” între ele – n.r.).
Cum pot fi conectate doua sau mai multe persoane
Cercetatorii explica entanglementul cuantic ca pe un fenomen în care perechi sau grupuri de particule care au fost în contact una cu cealalta par sa ramâna conectate chiar si dupa ce s-au despartit si se afla la distante mari unele de altele. Atunci când se actioneaza asupra uneia dintre particule, au fost observate schimbari corespunzatoare care apar în starea celeilalte particule.
„Analogia pentru psihicul uman aflat într-o stare cuplata este o familie nucleara, în care toate elementele familiei ramân legate între ele prin interactiunea constanta, fie ea emotionala, financiara, sau interactiuni sociale care apar ca urmare a faptului ca membrii familiei traiesc în aceeasi resedinta”, scrie Martin în lucrarea sa din 2005.
”Un exemplu de entanglement între doi indivizi ar fi legaturile care continua sa existe între copiii care devin adulti si parintii care îmbatrânesc; într-un astfel de caz nu mai exista nicio resedinta comuna, nicio dependenta financiara sau de alta natura, dar conexiunea poate continua sa existe la distante mari si pentru multe decenii. Corelatia dintre indivizi aparent deconectati este foarte bine reprezentata de conceptul de entanglement cuantic între doua sau mai multe minti umane.”
Transfer de informatii cuantice
Analogia conectarii între doi indivizi este, de exemplu, legatura continua între copiii care sunt adulti si parintii lor în vârsta
Martin recunoaste ca ipoteza lui necesita investigatii ulterioare – exista înca multe de descoperit în domeniul fizicii cuantice în ceea ce priveste particulele, ca sa nu mai vorbim de psihicul uman.
Garret Moddel, profesor de inginerie la Universitatea din Colorado care a lucrat mult în domeniul mecanicii cuantice, a explicat cât de usor poate fi simplificat entanglementul. Efectul „este unul foarte subtil. Nu este un efect de cauzalitate, ci un efect de corelare. Pentru a arata care este diferenta dintre cele doua este nevoie de o explicatie destul de detaliata”.
„Oamenii tind sa creada ca entanglementul cuantic înseamna ca atunci când agit o particula, voi putea vedea efectul pe o alta, dar nu este asa”, a afirmat el.
Nu exista nicio indicatie ca informatiile pot fi comunicate prin entanglement – sau cel putin nu în modul în care ne gândim la „informatii” din perspectiva fizicii clasice.
În informatia clasica exista un sistem binar de biti, care poate avea doar doua valori: 0 sau 1. „Un bit cuantic (în forma prescurtata qu-bit) poate lua simultan valorile 0 si 1″, au explicat Martin si Carminati. Qu-bitii sunt într-o superpozitie în care se afla în ambele stari în acelasi timp.
O etapa preliminara catre stocarea datelor cuantice a avut loc în 2008, când oamenii de stiinta au transferat o stare de superpozitie de la un qu-bit la altul.
Carminati si Martin au scris: „Presupunem ca sistemele mentale propuse initial de Freud, adica inconstient, pre-constiinta, constiinta, sunt alcatuite din qu-biti mentali. Ele sunt seturi de qu-biti mentali.” Cercetatorii sustin ca aceste niveluri diferite de constiinta se afla în starea de entanglement cuantic.
Entanglementul dintre mintea constienta si inconstientul colectiv (al persoanelor cu care avem legaturi emotionale etc.), explica coincidente în care psihicul a doua sau mai multe persoane par a fi conectate.
Dar mintea constienta se afla de asemenea într-o stare de entanglement cu materia, astfel explicându-se coincidentele în care lumea fizica din jurul nostru pare sa reflecte gândurile noastre, au continuat cei doi cercetatori.
„Evenimentele ce tin de sincronicitatea dintre minte si domeniile materiale pot fi vazute ca o consecinta a entanglementului cuantic dintre minte si materie. Pentru noi, domeniul mental si cel material al realitatii vor fi considerate aspecte sau manifestari ale unei singure realitatii fundamentale în care mintea si materia sunt neseparate”, au notat cei doi.
Pentru ei, existenta sincronicitatii respinge punctul de vedere strict materialist: „Proiectia subiectivitatii noastre în mediul în care traim (fenomene de sincronicitate …), în acord cu mecanica cuantica, respinge ipoteza locala („fiecare individual este în bucata sa de spatiu-timp”), precum si ipoteza realista („obiectul are o realitate bine definita independenta de subiectul care îl observa”).
Comportamentul colectiv, global
Martin si Carminati încheie cu o trimitere la condensarea Bose-Einstein (BEC). Encyclopedia Britannica defineste BEC ca fiind „o stare a materiei în care atomi diferiti sau particule subatomice, raciti pâna aproape de zero absolut… fuzioneaza într-o singura entitate mecanica cuantica.”
Carminati si Martin au scris: „La final permiteti-ne sa mentionam un efect cuantic care poate avea consecinte importante în fenomenele mentale, de exemplu în ceea ce priveste constientizarea (sau aparitia constiintei). Este acesta stare de condensare Bose-Einstein cea în care fiecare particula îsi pierde individualitatea în favoarea unui comportament colectiv, global.”
